Externe

La ora 14:00, ora Germaniei, cu patru ore inainte de inchiderea urnelor, prezenta la vot a fost calculata la aproximativ 52% - o crestere semnificativa fata de 36,5% inregistrata in acelasi stadiu in 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au incheiat cu o prezenta la vot de 76,4%, scrie Deutsche Welle.

Prezenta mai mare la sectiile de votare in acest an ar putea fi legata de o reducere a numarului de voturi prin corespondenta in comparatie cu 2021, cand Germania era inca afectata de pandemia COVID-19.

Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decat la alegerile din 2017, cand prezenta la vot a fost de 41% la mijlocul dupa-amiezii.

Alegerile federale din Germania din 23 februarie 2025 se anunta un moment decisiv pentru viitorul politic al tarii, cu o competitie stransa intre mai multi lideri influenti. Procesul electoral, complex si bine reglementat, va decide componenta noului Bundestag si viitorul cancelar al Germaniei.

In Germania, alegerile federale sunt bazate pe un sistem electoral mixt, care combina votul majoritar cu cel proportional. Alegatorii germani au doua voturi importante: primul vot (Erststimme) este acordat pentru a alege un candidat din circumscriptia electorala, iar al doilea vot (Zweitstimme) este dat unui partid pe plan national, determinand astfel distribuirea mandatelor proportionale. Acest sistem permite o reprezentare echilibrata si asigura ca partidele mai mici au sanse sa obtina locuri in parlament, in functie de suportul national pe care il primesc.

Pentru ca un partid sa intre in Bundestag, acesta trebuie sa obtina cel putin 5% din voturile la nivel national sau sa castige cel putin trei mandate directe. In plus, exista un mecanism de mandate suplimentare, care garanteaza ca distribuirea mandatelor este corecta si reflecta proportionalitatea voturilor exprimate.

In ceea ce priveste competitia pentru functia de cancelar, patru lideri politici se afla in centrul atentiei. Friedrich Merz, liderul Uniunii Crestine Democrate (CDU), este favorit in sondaje si se remarca prin pozitiile sale conservatoare, pro-afaceri si prin accentul pus pe controlul migratiei. Olaf Scholz, actualul cancelar al Germaniei si lider al Partidului Social Democrat (SPD), isi apara bilantul guvernamental, in ciuda prabusirii recente a coalitiei de guvernare. De asemenea, Robert Habeck, vicecancelar si ministru al Economiei, este sustinut de Verzii ecologisti pentru abordarile sale progresiste in domeniul climatic si energetic. Alice Weidel, reprezentanta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), reprezinta extrema dreapta, fiind o figura controversata, dar cu o influenta electorala semnificativa.