Economic

Dintre tarile de unde Romania importa aceasta materie prima se remarca Germania, de unde vine cel mai mare producator european, si Ucraina. Iar Ucraina se remarca la productia de zahar, in afara de un oligarh, printr-un mare producator german, scrie Ziarul Financiar.

De asemenea, pentru piata europeana a zaharului trebuie facuta observatia ca tarile cu cel mai mare consum per capita sunt marii pro￡ducatori de dulciuri si ciocolata, Belgia, Polo￡nia, Olanda, Elvetia si Germania. La 60% din consumul per capita al Poloniei, Romania se afla undeva la mijlocul clasamentului european (Europa geografica). La productia de zahar, Germania isi disputa primul loc in Uniunea Europeana cu Franta.

Intr-un an unul este liderul, intr-alt an, celalalt. In sezonul 2023/24, Germania a ocupat primul loc. Romania s-a cla￡sat pe pozitia a 12-a, intre Italia, care are doua rafina￡rii de zahar, si Ungaria, care are o singura rafinarie. Pe lo￡cul 3 a fost Polonia, care are nu mai putin de 17 fabrici de za￡har, dupa cum arata datele S&P Glo￡bal. Se poate observa ca rafinariile euro￡pene sunt concentrate in nordul conti￡nen￡tului. In anul financiar 2022/2023, Germania a pro￡dus aproape patru milioane de tone de za￡har. A fost un sezon slab, cu vreme nefavora￡bila, in care productia a fost cu 15% mai mica. A scazut si consumul per capita.

Exporturile au picat cu 19%, la 2,7 milioa￡ne tone, potrivit da￡te￡lor guvernului german. Prin urmare, Germa￡nia exporta mai mult de jumatate din cat produce.

Principalele destinatii de export pentru za￡ha￡rul german sunt statele membre ale UE. La ele ajung de obicei aproape 90% din livrari. Iar cei mai mari consumatori de zahar german sunt, dupa cum arata datele din sezonul 2019/2020, in ordine descrescatoare, Italia, Romania, Belgia si Polonia.

Germania are patru producatori de zahar (Europa este specializata pe productia de zahar din sfecla si este lider mondial la acest capitol): Nordzucher, Pfeifer & Langen, Sudzucker si Cosun Beet. Sudzucker, cel mai mare, este pre￡zent, cu productie de zahar si alte operatiuni, in mai multe state europene, printre care Ro￡mania, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Cehia, Austria si Bosnia. In partea de est a Europei, vehiculul prin care gigantul german influenteaza piata este compania austriaca Agrana, in capitalul careia Sudzucker este prezent prin diferite mecanisme.

Agrana Romania a ajuns dupa mai multe achizitii cel mai mare jucator de pe piata locala a zaharului. Dar a oprit procesul de rafinare din fabrica din Buzau in noiembrie 2023. Operatiu￡nile Nordzucher au o arie geografica de raspan￡dire mai restransa. Compania se concentreaza pe Germania, dar este prezenta si in Polonia, Slovacia, Danemarca, Suedia, Lituania si chiar Australia. Cosun Beet este subsidiara unei uria￡se cooperative de cultivatori de sfecla de zahar. Pfeifer & Langen se concentreaza si el pe Germania, dar si pe Europa de Est, in special pe Polonia, unde este unul din cei mai mari producatori de zahar, dar mai ales pe Ucraina. Daca in 2018 grupul german a inchis fabrica de zahar de la Oradea, din Romania, anul acesta a anuntat achizitionarea unei fabrici de zahar din Ucraina, unde mai are cinci astfel de uni￡tati.

Prin urmare, sunt sanse mari ca o parte din zaharul importat din Ucraina de Uniunea Europeana si de Romania sa fie produs de compania germana. Astfel, piata zaharului din Europa poate fi descrisa ca o afacere germana. Spre exemplu, in 2023, Suedzucker a refuzat sa majoreze productia de zahar din Franta din cauza competitiei din partea Ucrainei.

Acolo, un producator important este Pfeifer & Langen. Rafinariile ucrainene au produs in sezonul 2023/24 circa 1,8 milioane tone de zahar. Cererea interna este estimata la 900.000 de tone, potrivit intellinews.com. Piata ucraineana este dominata de holdingul agricol Astarta, al oligarhului Victor Ivanciuc. Astarta se lauda ca a exportat anul trecut produse agricole in 44 de tari. Compania este listata pe bursa de actiuni de la Varsovia, iar in 2019 a primit o infuzie de capital de 20 milioane dolari de la banca de dezvoltare germana KfW.