Ce este inteligența artificială și cum funcționează?

AI – tehnologia care pare că gândește

AI este un concept foarte complicat și complex în același timp, aflat într-o continuă evoluție. La un nivel foarte simplist, AI este tehnologia dezvoltată în așa fel încât să imite cât mai mult comportamentul uman. Inteligența artificială disponibilă astăzi nu înseamnă replicarea minții umane și transformarea ei într-un cip, ci mai degrabă componenta umană se referă la experiența de utilizare care trebuie să fie cât mai apropiată de interacțiunea dintre oameni.

La fel ca și oamenii, AI nu ”se naște” perfectă, ci ea trebuie să învețe și să se adapteze.

Cum învață AI?

AI are, de fapt, mai multe nivele, fiecare reprezentând de fapt o metodă de învățare.

Învățarea mecanică (Machine Learning) – este o parte importantă a sistemelor AI prin care computerele primesc o cantitate uriașă de date (informații) pe care le analizează, le memorează și pe baza cărora reacționează. Cel  mai concret exemplu sunt asistenții virtuali care recunosc comenzile vocale.

Învățarea profundă (Deep Learning) – este tot o metodă de învățare mecanică, dar mult mai aprofundată, prin care computerele sunt învățate să se comporte ca un om, adică să învețe din experiențe. Un exemplu ar putea fi automobilele smart care pot recunoaște un indicator de circulație și care pot face diferența între un stâlp și un pieton. Prin învățarea profundă, computerele pot practic să învețe direct din imagini, sunete și text. De exemplu, Google folosește metode de Deep Learning pentru dezvoltarea algoritmilor de recunoaștere a imaginilor, Netflix și Amazon pentru analiza preferințelor utilizatorilor în funcție de reacțiile lor față de anumite produse și de a oferi variante pe baza acestor analize, etc.

Rețelele neurale – reprezintă de fapt, nucleul AI, fără de care niciun proces de învățare nu ar fi posibil. Aceste rețele interconectate prin algoritmi sunt inspirate de rețelele de neuroni din creierul uman. Creierul uman are sute de miliarde de neuroni legați între ei prin sinapse care îi permit să execute activități atât de complexe. Evident, complexitatea incredibilă a rețelelor de neuroni din creierul uman este aproape imposibil de replicat, dar reprezintă cel mai bun obiect de studiu pentru oamenii de știință, în încercarea lor de a dezvolta rețelele neurale ale AI.

Rețelele neurale avansează și se dezvoltă continuu. Dar mai este un drum lung până când AI va da dovadă de o inteligență cel puțin comparabilă cu cea umană, până când AI va fi capabilă să înțeleagă gândurile și dorințele altor oameni și pe care să le folosească pentru a înțelege și a interpreta comportamentul uman și poate un drum și mai lung până când AI va avea abilitatea de a se recunoaște pe sine ca individualitate, capabilă de conștiință de sine.

Astăzi, programele de inteligență artificială pot părea ”umane” în sensul că ele pot fi învățate să devină mai intuitive. De exemplu, binecunoscuta Siri de la Apple poate să stabilească întâlniri, să îți reamintească anumite lucruri sau să îți indice drumul cel mai scurt până într-un anumit loc. De asemenea, Alexa de la Amazon poate să apridă lumina în casă, poate să dea drumul la aerul condiționat dacă temperatura în casă depășește o anumită valoare, poate să apeleze pe cineva sau poate să îți pună muzica preferată.

Chiar dacă aceste programe sunt impresionante, ele nu sunt creative și nu sunt capabile să ia decizii mai mult decât sunt programate să o facă.

Acesta este motivul pentru care sistemele de AI existente în acest moment poartă denumirea de”inteligență artificială slabă” sau ”îngustă” (Weak AI sau narrow – ANI – Artificial Narrow Intelligence). ANI este limitată la o anumită activitate, poate imita modul în care oamenii gândesc și comunică dar nu are abilitatea de a gândi, ci doar de a face niște conexiuni în funcție de programul pe care îl are.
ANI reprezintă deja un pas foarte important în evoluția inteligenței artificiale, dar obiectivul cercetătorilor din domeniu se îndreaptă spre AGI – Artificial General Intelligence adică programe capabile să raționeze, să planifice și să îndeplinească procese complexe și apoi spre ASI – Artificial Super Intelligence – mai exact programe care să depășească întreaga inteligență creativă a omenirii.

Dar, așa cum susțin mulți cercetători, înainte de a putea programa o mașină să gândească precum mintea umană este absolut necesar să înțelegem cum funcționează ea de fapt, să îi descoperim misterul și abia apoi să putem măcar să o învățăm să imite mintea umană, în întreaga ei complexitate.

Până atunci însă, vă doresc să vă bucurați de beneficiile tehnologiei existente la telefoanele voatre Smart, la mașinile electrice inteligente, Siri, Alexa, ceasurile și brățările inteligente, etc.

Toate cele bune!