Capitala de 100

In zona Bisericii Amzei din Capitalei regasim in prezent casa diplomatului Radu Arion, figura politica marcanta a istoriei romanilor ce a sfidat guvernul de la Bucuresti in 1946 prin refuzul de a se intoarce in tara si prin ascunderea unei parti importante din arhiva ambasadei Romaniei din Grecia.

Casa a fost construita la sfarsitul secolului XIX (1894) de catre arhitectul Filip Xenopol, dupa cum poate fi observat si astazi din inscriptia „FX” aflata pe o petala a unui cartus ornamental dintr-un colt al casei. Cladirea a fost construita intr-un stil neogotic cu influente neoclasice. In prezent, cladirea poate fi greu de observat, fiind umbrita de doua blocuri construite in stanga si dreapta ei, chiar si asa, odata ce o privesti, nu ai cum sa nu-i observi stilul si statura impozanta. Curtea nu este extrem de mare, iar poarta din fier lasa loc patrunderii in interior a trasurilor ce aduceau boieri si oameni politici. Deasupra arcadei elegante se afla o lampa ce aduce aminte de stilul anului 1900, realizata din sticla multicolora.

Fatada este un alt reper ce o diferenteaza de cladirile din jur, avand culori pastelate si decoratiuni realizate sub ferestrele incadrate de pilastri cu capiteluri in stil corintic simplficat.

Locuinta a reprezentat zestrea Caterinei Christopoulos, stra-stranepoata a poetului grec Athanasios Christopoulos, la casatoria cu Scarlat C.Arion (1868-1937). Scarlat Arion se tragea dintr-o familie de boieri ce aveau mosie in Ialomita, la Bujoreni. Cuplul a avut trei copii, doi baieti si o fata. Dintre acestia, Vasile Arion (1902-1977), devine arhitect, al doilea fiu, Radu Scarlat Arion (1904-1991), devine diplomat al ambasadei Romaniei din Grecia. Licentiat in drept la Sorbona, Radu Arion ajunge o figura cunoscuta in urma gestului sau curajos din 1946, cand accepta exilul dupa ce guvernul Romaniei il cheama sa se intoarca in tara. In acel moment, barbatul ia cu el si o parte din arhiva ambasadei, pe care fiul sau Constantin Arion o va aduce inapoi in Romania dupa 1989.

„S-a intamplat ceva bizar pentru mine in 1945. Tata a refuzat sa se intoarca in tara. Arhiva diplomatica... imi aduc foarte bine aminte. Venise ambasadorul Elvetiei care reprezenta Romania comunista la Atena si-l cunostea pe tata. I-a zis: "Radule, regret, trebuie sa-ti cer cheile de la ambasada". Tata, un om extraordinar, a spus: <>. Am carat toata arhiva la noi acasa si am pastrat-o ani multi", a marturisit Scarlat Arion intr-un interviu din „Jurnalul” din anul 2005.

Ulterior sfidarii regimului comunist, Radu Arion se remarca in Grecia dupa ce devine colaborator al ziarului „Vocea libertatii”, publicatie fondata in 1954 de catre ziaristi greci originari din Romania. Scopul publicatiei era acela de a prezenta realitatea din Romania comunista. Barbatul isi ajuta semenii refugiati in exil si aduce si distrubuie refugiatilor 163.000 de kilograme de alimente prin intermediul organizatiei Romania Welfare, infiintata chiar de el.

Prin intermediul organizatiilor infiintate de el, devine o voce ce militeaza impotriva influentei sovieticilor in Romania si in celelalte state comuniste. „Nu e vorba de mici nedreptati, de mici incalcari ale libertatii. Aici este vorba de cea mai mare asuprire pe care istoria a cunoscut-o vreodata. Sute de milioane de oameni sunt de ani intregi sub cea mai crunta teroare care a existat candva, sub cea mai sistematica teroare; sute de milioane de oameni, care au reprezentat civilizatii vechi si puternice, pe care fara incetare si metodic, bolsevicii cauta sa le distruga”, afirma Radu Arion in cadrul scrierilor si conferintelor sale, organizate de Adunarea Natiunilor Captive din Europa din Paris si Londra, dupa cum se arata in cartea „Vocile exilului” de Georgeta Filitti (1998, editura Enciclopedica).

Scarlat Arion, fiul lui Radu Arion, isi aducea aminte de povestile tatalui sau despre casa de langa Biserica Amzei, devenita in prezent monument istoric.

„Este casa in care s-au casatorit parintii mei. Casa care a apartinut bunicului meu, Scarlat Arion, care era senator. E o casa foarte frumoasa. Tata ne povestea mereu despre ea si despre cum bunicul nu a vrut sa-si puna telefon”, a mai afirmat Scarlat Arion in interviul din 2005.

O perioada in aceasta cladire a functionat timp de 10 ani, pana in 2004, cazinoul Astoria, apoi cateva birouri si un restaurant au avut sediul aici. In prezent, portile locuintei sunt ferecate. Pe 21 octombrie 2017 au fost aduse inapoi in Romania osemintele lui Radu Scarlat Arion si ale familiei sale si a fost oficiat un serviciu religios in cadrul Cimitirului Bellu.

In anul sarbatoririi Centenarului Marii Uniri, Descopera.ro te invita sa cunosti, prin intermediul campaniei „Case de poveste”, istoria unor cladiri impresionante si a oamenilor ei.