100 de locuri de vizitat

Catedrala Patriarhala din Bucuresti reprezinta un adevarat simbol pentru Biserica Ortodoxa Romana, ea fiind una din cele mai vechi ctitorii din tara. Aceasta a fost ridicata initial in vremea lui Constatin Serban Basarab, fost domnitor al Tarii Romanesti. Lacasul de cult poarta hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, fiind sfintita in anul 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient.

Odata cu construirea catedralei, domnitorul a ridicat atat resedinta patriarhala, cat si paraclisul. Acesta a fost extins de episcopii si patriarhii care au slujit ulterior. Cele mai importate lucrari de restaurare sau extindere au avut loc intre ani 1792-1799, facute de mitrolopolitii Filaret al II-lea si Dositei Filitti. In continuare, s-au mai efectuat lucrari intre anii 1834-1839, sub supravegherea mitropolitului Grigorie Dascalul. La restaurarea catedralei au contribuit, in anii 1932-1935, patriarhul Miron Cristea, intre anii 1960-1962 Justinian Marina, intre anii 1989 si 2000-2001, patriarhul Teoctist si nu in ultimul rand, in perioada mai-octombrie 2008, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Acesta din urma a consolidat turlele bisericii, a refacut complet tencuiala exterioara si a refacut soclul si trotuarul Catedralei. De asemenea, in perioada patriarhului Daniel s-au montat 26 de icoane de mozaic, in pridvorul Catedralei.

Catedrala Patriarhala a fost pictata in premiera in anul 1665, in timpul domnitorului Radu Leon, care a hotarat ca manastirea sa devina resedinta metropolitana. Acest act a fost pus in scris prin intermediul unui hrisov domnesc in anul 1668, la 8 iunie. In anul 1925 Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rang de patriarhie, astfel ca acum ctitoria domnitorului Constantin Serban Basarab a devenit Catedrala Patriarhala.

Actuala constructie a fost restaurata dupa modelul Manastirii Curtea de Arges, avand coloane de piatra in pronaos, sculptate si ulterior poleite. In pridvorul Catedralei patriarhale se gaseste pictata, deasupra usii, icoana Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Aceasta pictura dateaza din anul 1665.

In perioada 1834-1839 catedrala a fost pictata de Nicolae Polcovnicul, sub stilul neoclasic. Ulterior, in perioada 1932-1935, biserica a fost repictata in stil neobizantin de catre Dimitrie Belizarie.

Catapeteasma bisericii este impresionanta, fiind decorata cu foita de aur. Icoanele imparatesti si usile imparatesti au fost lucrate de Otilia Oteteleseanu.

Din anul 1774 au fost aduse la Catedrala Patriarhala moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, care din acel moment a devenit ocrotitor spiritual al Capitalei. Sfantul este praznuit in fiecare an la data de 27 Octombrie. In prezent, la Catedrala Patriarhala a fost adusa si racla cu o particica din Moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, ea regasindu-se, alaturi de moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, la inchinare, in interiorul catedralei.

In incinta catedralei, in pronaos, se afla mormintele patriarhilor Miron Cristea, Nicodin si Iustin Moisescu.

In anul 2008, dupa finalizarea lucrarilor de restaurare efectuate de Preafericitul Daniel, a fost oficiata o slujba de resfintire a Catedralei Patriarhale.