100 de locuri de vizitat

"La cati copii am predat/ Bine i-am invatat/ Ca sa-nvete cat de bine/ Si sa fie de omenie/ Eu va las pe toti cu bine/ Ma pomeniti si pe mine"

Versurile nu fac parte din vreo balada, ci sunt epitaful de pe crucea unei profesoare din cimitirul vesel de la Sapanta.

Cel care a avut ideea decorarii crucilor din cimitir a fost meşterul maramureşean Ioan Stan Pătraş, in anul 1935. In cei aproape 50 de ani cat au trecut pana a avut si el cruce sa, a facut sute de texte umoristice pentru crucile celor plecati din viata aceasta. Crucile sunt sculptate in lemn de stejar si apoi vopsite cu un fundal albastru care incanta ochiul la fel ca si "albastrul de Voronet". Activitatea mesterului a fost dusa mai departe de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu, cimitirul avand acum peste 800 de cruci. Pe langa textul despre cel adormit, pe cruce se afla si o pictura naiva care arata fie cum a murit cel in cauza, fie indeletnicirea pe care a avut-o in viata.

Cimitirul de la Sapanta se afla in localitatea cu acelasi nume, Sapanta, din judetul Maramures, aproape de granita cu Ucraina.

Inclus in patrimonul cultural UNESCO, Cimitirul Vesel a ocupat in anul 1998 locul al doilea la Simpozionul Monumentelor Funerar care a avut loc in Statele Unite, dupa Valea Regilor din Egipt.

Inainte de a muri, Stan Ion Patras si-a cioplit propriile versuri pe a sa cruce: "De cu tanar copilas/ Io-am fost Stan Ion Patras/ Sa ma ascultat oameni buni/ Ce voi spune nu-s minciuni/ Cate zile am trait/ Rau la nime n-am dorit/ Dar bine cat am putut/ Orisicine mi-a cerut/ Vai saraca lumea mea/ Ca greu am trait in ea".