100 de locuri de vizitat

Pestera Dambovicioara, formata acum 15.000 de ani, se afla in partea sudica a Masivului Piatra Craiului, in versantul stang al vaii paraului Dambovicioara. A luat nastere ca urmare a actiunii apelor paraului, care au format vai adanci si inguste, conducand la formarea in timp a unui peisaj mirific.

Pestera este formata dintr-o singura galerie, ce are o lungime totala de 550 de metri, fiind foarte mica in comparatie cu alte pesteri din Romania. Galeria are latimi care variaza intre 3-4 metri si inaltimi de 4-5. Doar 250 de metri din lungimea pesterii pot fi vizitati, traseul fiind unul ascendent, iar dupa primii 150 de metri galeria incepe sa se ingusteze. Daca se doreste vizitarea pesterii in totalitate, trebuie depusa o cerere speciala la primaria comunei Dambovicioara, prin care se cere vizitarea intregii pesteri, pe propria raspundere. Interiorul pesterii este legat de exterior prin intermediul unui horn de 10 metri inaltime, prin care intra aerul.

Pestera este relativ saraca in formatiuni calcaroase. Exista o legenda care spune ca aici a trait un sihastru, pe nume Pavel, care isi improvizase si un altar la care se ruga. Ghizii spun ca avea chiar si un cuptor, unde isi facea paine. In amintirea acestuia, oamenii au denumit unele formatiuni calcaroase din interiorul pesterii referindu-se la activitatile pusnicului. Asadar, aici gasim Salonul, Cuptoarele, Altarul si Biblioteca. De asemenea, localnicii au denumit si anumite forme de stanci, care se aseamana cu diverse animale salbatice: Cerbul, Barlogul Ursului sau Sala Liliecilor. Alta legenda spune ca pestera a servit drept adapost unor haiduci ce luau de la turisti si imparteau copiilor saraci. In vremurile tulburi aici se ascundeau femeile si copiii.

Pestera Dambovicioara este una calda, cu temperature cuprinse intre 10-12°C, avand o umiditate moderata, datorita faptului ca paraul Dambovicioara are acum o alta albie.

De-a lungul timpului, pestera a fost afectata de poluare, fie datorita sistemului de iluminare rudimentar, fie din cauza tortelor sau lumanarilor. Datorita acestora, peretii au fost afectati de fum, fapt ce a dus la diminuarea faunei pesterii, 70% din fauna cavernicola de nevertebrate a fost distrusa iar numarul liliecilor s-a redus. Un alt factor care a daunat a fost iluminatul modern, pestera fiind electrificata in anul 1980. Acest fapt a dus la aparitia unor specii neobisnuite de plante pentru un ecosistem specific pesterii, chiar in zona unde sunt amplasate becurile.