Parlamentul Romaniei este institutia legislativa nationala, organizata in sistem bicameral. Acesta este format din Senat si Camera Deputatilor, iar sedintele au loc la Palatul Parlamentului din Bucuresti.
Istoric
Regulamentul Organic din 1831-1832 a pus bazele institutiei parlamentare in Principatele Romane, iar prin Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 1864 s-a introdus Senatul ca a doua camera legislativa. Constitutia din 1866 a stabilit functionarea Parlamentului in conformitate cu modelele Europei Occidentale de la acea vreme.
In perioada monarhiei (1881-1947), Parlamentul a jucat un rol central, adoptand documente importante, precum Declaratia de Independenta din 1877.
Dupa Revolutia din decembrie 1989, prin Constitutia din 1991, Parlamentul a fost restabilit ca principala institutie a regimului democratic pluripartid.
Atributiile Parlamentului Romaniei si organizarea acestuia
In baza Constitutiei Romaniei, Parlamentul are urmatoarele atributii:
Atributia legislativa - Parlamentul elaboreaza si adopta legi constitutionale, organice si ordinare.
Atrbutii de organizare interna - Se ocupa de validarea mandatelor, alegerea organelor proprii de conducere si adoptarea regulamentelor proprii.
Atributii de coordonare a dezvoltarii nationale - Stabileste directiile generale ale politicii sociale, economice si juridice prin legi pe care Guvernul este obligat sa le implementeze.
Atributii in legatura cu interactiunea cu alte autoritati - Alege sau destituie demnitari si functionari publici, suspenda sau pune sub acuzare Presedintele, acorda sau retrage suportul pentru Guvern, numeste judecatori la Curtea Constitutionala si alti oficiali.
Atributii de control parlamentar - Exercita supraveghere asupra Guvernului, Presedintelui si altor institutii prin comisii parlamentare, rapoarte, interpelari si alte mijloace.
Atributii in domeniul politicii externe - Ratifica sau denunta tratate internationale, declara starea de razboi si participa la structuri parlamentare internationale.
Pana in 2003, cele doua camere aveau atributii identice: un proiect de lege trebuia aprobat de ambele camere. In caz de neconcordante, se forma o comisie de mediere care propunea o varianta finala, supusa votului comun al Parlamentului.
Dupa modificarea Constitutiei in 2003, sistemul s-a schimbat. Fiecare camera are domenii specifice in care delibereaza ca "camera decizionala". Proiectele de lege trebuie inca aprobate de ambele camere, insa decizia finala apartine camerei care are competenta principala in domeniul respectiv.
Alegerile parlamentare din Romania
Membrii Camerei Deputatilor si ai Senatului sunt alesi prin vot universal in 42 de circumscriptii electorale, corespunzand celor 41 de judete si Municipiului Bucuresti. Numarul de parlamentari difera intre cele doua camere datorita normelor de reprezentare. Un deputat reprezinta aproximativ 73.000 de locuitori, iar un senator aproximativ 168.000 de locuitori.
Alegerile parlamentare sunt organizate o data la patru ani, folosindu-se un sistem proportional, in care locurile sunt alocate partidelor care depasesc pragul electoral de 5%. In plus, Camera Deputatilor include si reprezentanti ai minoritatilor nationale recunoscute.
Numarul total de parlamentari a variat de-a lungul timpului. In 2012, a crescut la 588, dar a fost redus la 466 (330 deputati si 136 senatori) in urma legii din 2015. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc la 6 decembrie 2020 iar urmatoarele alegeri parlamentare au loc de Ziua Nationala a Romaniei, pe 1 decembrie 2024.
Procedura legislativa
Propunerile legislative pot fi initiate de Guvern, parlamentari sau de cetateni (prin semnaturi din cel putin un sfert din judetele tarii). Procedura implica dezbaterea proiectului in prima camera sesizata, urmata de o decizie a camerei decizionale. Odata adoptata, legea este promulgata de Presedintele Romaniei si publicata in Monitorul Oficial.
Structura si comisii
Parlamentul functioneaza prin intermediul comisiilor permanente si comune. Printre acestea se numara comisii pentru controlul activitatii serviciilor de informatii sau relatiile cu UNESCO.
Perspective viitoare
Desi in 2009 s-a organizat un referendum pentru reducerea numarului de parlamentari la 300 si transformarea Parlamentului in unicameral, aceste schimbari nu au fost implementate, fiind necesara modificarea Constitutiei.