Politic-Social

Unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp dupa ce virusul a inceput sa se raspandeasca. Am inteles rapid cat de mortala poate fi o infectie, in special pentru cei cu afectiuni preexistente, precum diabetul si bolile de inima. Dar a fost nevoie de ani de cercetare pentru a incepe sa intelegem cum o criza de Covid poate duce la schimbari de durata, uneori invizibile, in diferite parti ale corpului. Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronica si ceata cerebrala, sunt considerate Covid de lunga durata, definite ca simptome ale unei infectii care persista timp de cel putin trei luni. Conform unor estimari, 400 de milioane de persoane din intreaga lume au fost diagnosticate cu o forma sau alta de long-Covid. Dar o infectie poate duce si la alte probleme, inclusiv la afectarea plamanilor si a inimii si la modificari ale microbiomului intestinal, care nu sunt intotdeauna recunoscute precum Covid de lunga durata, dar care pot avea totusi un efect de durata asupra sanatatii noastre. Acum avem o idee mai buna despre ceea ce ar putea fi in spatele acestor schimbari, inclusiv rolul inflamatiei raspandite pe care Covid o poate provoca. Pentru majoritatea oamenilor, inflamatia va disparea odata ce virusul dispare. Dar pentru unii, daca "face ravagii" prea intense sau persista ca o "ardere lenta" pentru prea mult timp, poate face ravagii in organism, a declarat Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times. Plamanii Covid irita plamanii si poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultati persistente de respiratie si tuse. In cazuri rare, Covid poate determina pacientii sa dezvolte pneumonie si sa lase cicatrici si mase mici de tesut, numite noduli, in plamani. Aceste cicatrici pot ingreuna respiratia. Studiile mici au sugerat ca peste 10 la suta dintre persoanele spitalizate cu o infectie cu Covid aveau cicatrici pulmonare si alte probleme doi ani mai tarziu. Cauza: Virusul invadeaza celulele de-a lungul cailor respiratorii, provocand inflamatii care pot ataca si uneori distruge tesutul pulmonar sanatos. Acest lucru poate afecta capacitatea plamanilor de a furniza oxigen in intregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe masura ce plamanii incearca sa se recupereze si sa se repare, ei formeaza cicatrici. Dar tesutul cicatricial in sine poate rigidiza plamanii si reduce capacitatea pulmonara, ducand la simptome de durata, cum ar fi tusea si dificultati de respiratie. Intestinul Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greata, varsaturi si diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipatie, diaree si dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Intr-un studiu din 2024, cercetatorii au estimat ca atacurile cu Covid au lasat pana la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durata si 13% cu probleme gastrointestinale un an mai tarziu. Cauza: Oamenii de stiinta nu stiu exact de ce Covid poate afecta atat de mult functionarea normala a intestinului, dar inteleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar ca virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducand microbii benefici si crescand numarul celor daunatori. Microbii "buni" pot ajuta la reducerea inflamatiei, in timp ce microbii "rai" o pot creste. Inflamatia provocata de infectia in sine, precum si de microbii intestinali modificati, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor si componentelor descompuse ale alimentelor sa scape din intestin in alte tesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declansa un raspuns de tip alergic la anumite alimente, ducand la intolerante alimentare. Inflamatia poate, de asemenea, sa "mestece" nervii care semnalizeaza durerea in intestin sau care controleaza contractiile intestinale care mentin alimentele in miscare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele sa se deplaseze prea repede sau prea incet prin tractul digestiv, rezultand simptome precum diareea sau constipatia. Creierul In perioada de varf a unei infectii, pacientii dezvolta adesea dureri de cap si se pot simti ametiti si confuzi. Uneori se lupta sa gaseasca cuvintele potrivite, au dificultati de concentrare sau de urmarire a unei conversatii sau constata ca au lacune in memorie. Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat ca aproximativ 20 pana la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceata cerebrala cel putin trei luni dupa infectia initiala. Cercetarile arata, de asemenea, ca Covid poate duce la afectiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sanatate mintala existente. Cauza: Oamenii de stiinta inca lucreaza pentru a identifica toti factorii care contribuie la problemele neurologice de durata dupa Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamatia persistenta, care deterioreaza neuronii si inhiba crearea de conexiuni cheie intre sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetatori cred, de asemenea, ca zonele creierului implicate in cognitie si emotii sunt deosebit de vulnerabile la inflamatie, ceea ce ajuta la explicarea de ce o infectie poate induce sau agrava problemele de sanatate mintala. O alta teorie este ca virusul perturba bariera hemato-encefalica, care protejeaza tesutul cerebral si este vitala pentru functia cognitiva. Fragmente ale virusului pot, de asemenea, sa ramana in creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive dureaza si dupa infectia initiala. Inima O infectie cu Covid-19 creste riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale muschiului cardiac si batai neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat ca avand Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de pana la trei ani. Cauza: Atunci cand aveti o infectie acuta cu Covid, stresul provocat de febra si inflamatie poate solicita excesiv inima. In cazul unei persoane care are deja placi acumulate in artere sau muschiul inimii care a inceput sa devina rigid, aceasta solicitare poate duce la o bataie neregulata a inimii sau la un atac de cord. Dar oamenii de stiinta cred ca, mai frecvent, virusul provoaca inflamatii care lezeaza muschiul inimii. Virusul poate, de asemenea, sa afecteze celulele care captusesc vasele de sange, ducand la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existenta sa se desprinda si sa blocheze un vas de sange. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subita in urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea in aval a muschilor inimii si a altor tesuturi, ceea ce poate duce la insuficienta cardiaca sau aritmie. Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt si lung de complicatii cardiace. Unele cercetari sugereaza ca persoanele cu o grupa de sange non-O - A, B sau AB - au un risc deosebit de crescut, poate pentru ca grupa de sange poate fi legata de modul in care sangele se coaguleaza. Sistemul circulator Studiile efectuate pe pacientii cu long-Covid arata ca organismul lor are probleme in a transfera sangele din picioare si abdomen catre inima. Acest lucru poate reduce cantitatea de sange pe care inima o pompeaza, cauzand oboseala, dificultati de respiratie si o senzatie de rau dupa efort. Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de stiinta presupun ca, la unii pacienti, inflamatia afecteaza anumite fibre nervoase din afara creierului si a maduvei spinarii care regleaza capacitatea de strangere a vaselor de sange. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog si de ingrijire critica la Brigham and Women's Hospital din Boston. La unii pacienti cu long-Covid, se pare, de asemenea, ca muschii sunt mai putin capabili sa extraga oxigen din sange decat in mod normal, impiedicandu-le capacitatea de a tine pasul cu exercitiile fizice, a spus Dr. Systrom. In plus, este posibil ca mitocondriile - centralele de producere a energiei din celule - sa nu functioneze corespunzator sau la capacitate maxima, oferind o alta lovitura tesutului muscular.