Economic

Asa cum ne-a obisnuit, secretosii experti din Ministerul de Finante nu indica exact, pe fiecare capitol al prevederilor impactul bugetar calculat in miliarde de lei, ci doar o estimare globala pentru toata ordonanta, care are 30 de pagini si zeci de prevederi: 126 mld. lei la taieri de cheltuieli si 7 mld. in plus la venituri. Acestea sunt singurele date prezentate in nota de fundamentare privind impactul bugetar, mentionate la sfarsit.

Un guvern transparent ar fi trebui sa prezinte impactul bugetar pe fiecare masura, la venituri si cheltuieli. Iata ca si noul guvern vine cu ideea "noi stim mai bine si nu va punem date la dispozitie". La un PIB de 2.000 mld. lei estimat pentru 2024, impactul bugetar total indicat de Finante ar fi un neverosimil 7% din PIB, ceea ce ar indica un deficit bugetar zero sau de doar 1% pentru anul viitor, un lucru car este practic imposibil. De fapt, fara sa o spuna, cele 126 mld. de lei taierea de cheltuieli inseamna atat inghetarile de pensii si salarii si celelalte masuri de cheltuieli intrate in vigoare de la 1 ianuarie, specifice pentru 2025, cat si o suma mult mai mare care este aferenta tuturor amanarilor de cheltuieli care se fac practic in fiecare an, asumate prin legi anterioare, dar niciodata aplicate, cum este prevederea din legea educatiei ca Ministerul Invatamantului sa primeasca 6% din PIB.

De fapt, conform calculelor Ziarului Financiar , impactul specific pentru 2025 este o reducere a cheltuielilor bugetare fata de un eventual buget care nu ar fi inghetat salariile si pensiile si nu ar fi introdus si celelalte reduceri de cheltuieli, in valoare de 30 mld. lei. La acestea s-ar adauga venituri de 7-8 mld. lei, deci impactul pozitiv in sensul reducerii deficitului bugetar ar fi de aproape 2% din PIB. Ca urmare, reiese faptul ca, prin aceasta ordonanta guvernul incearca sa duca deficitul de la un estimat de 8% din PIB in 2024, la 6% in 2025.

Inghetarea salariilor ar urma sa aduca economii de 1% din PIB, iar inghetarea pensiilor de 0,5%. Practic, guvernul a cheltuit cu salariile, pana la final de 2024, 160 mld. lei. Daca ar fi avut loc o crestere salariala de 12% in 2025, economia cu inghetarea ar fi de aproximativ 20 mld. lei, adica 1% din PIB. Similar, la plati cu pensiile de 221 mld. lei in 2024, indexarea ar fi insemnat, in 2025, 0,5% din PIB, adica 9-10 mld. lei.

Sursa foto: Ziarul Financiar

-Din scaderea pragului la microintreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, guvernul ar putea sa incaseze suplimentar la buget 1,5 mld. lei din impozit pe profit, pentru ca peste 100.000 de companii ar trece de la impozit pe venit de 1% sau 3% la impozit pe profit de 16%.

-Din eliminarea facilitatilor fiscale, adica scutirea de la plata impozitului pe venit pentru IT, constructii sau agro, si scutirea de la plata contributiilor, guvernul ar putea incasa aproximativ 4,5 mld. lei de la cei 650-700.000 de angajati care beneficiaza de aceste facilitati in acest moment.

-Din cresterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, guvernul ar putea incasa suplimentar circa 1 mld. lei, adica 200 mil. euro, fata de cat este estimat ca va incasa in 2024.

-Inghetarea salariilor bugetare cu tot cu sporuri si alte beneficii ar avea cel mai mare impact, de aproximativ 18-19 mld. lei economii la buget, daca se ia in considerare cresterea din 2024 fata de 2023. Practic, cu aceeasi crestere in 2025, guvernul ar fi platit circa 1% din PIB in plus la salariile bugetarilor.

-Din inghetarea indexarii pensiilor impactul bugetar, practic economia care se face la buget, este de circa 0,5% din PIB, adica 9-10 mld. lei.

-Din taierea la jumatatea tichetelor de vacante pentru cei 1,3 mil. angajati bugetari, economia la buget este de 1 mld. lei.