Economic

Decizia finala privind forma de aplicare ar trebui luata azi.

"Impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea cladirilor pentru care se datoreaza impozit pe cladiri potrivit prevederilor titlului IX. Intra sub incidenta acestor prevederi si valoarea cladirilor din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe cladiri. In situatia constructiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au in administrare/concesiune/ folosinta cu titlu gratuit/inchiriere. (2) In situatia in care, in cursul anului curent, se inregistreaza operatiuni de majorare sau diminuare a valorii constructiilor mentionate la art. 497, impozitul pe constructii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculeaza. Aceste modificari sunt luate in considerare pentru determinarea impozitului pe constructii datorat pentru anul urmator", se arata in Ordonanta de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 - publicata duminica sub forma unui proiect in transparenta decizionala de Ministerul Finantelor.

Guvernul Ponta 1 a introdus prima data "taxa pe stalp", dar ulterior a fost scoasa pe vremea lui Dragnea.

"Federatia Patronala a Energie (FPE) isi exprima profunda ingrijorare in legatura cu propunerea recenta de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile constructiilor speciale (asa numita "taxa pe stalp"), inclusa in Ordonanta de Urgenta privind unele masuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atentia Guvernului ca aceasta masura a fost propusa fara o consultare transparenta si fara un dialog social prealabil cu actorii relevanti din domeniu. Federatia subliniaza ca astfel de initiative contravin principiilor bunei guvernari si recentelor promisiuni facute in cadrul dialogului social dintre Guvern si patronate. Desi FPE intelege necesitatea Guvernului de a adopta masuri fiscale pentru asigurarea sustenabilitatii bugetare, considera ca aceasta taxa este excesiva si ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice", spun reprezentantii FPE.

Potrivit acestora, intr-un context economic deja marcat de instabilitate si lipsa de predictibilitate, aceasta masura descurajeaza semnificativ investitiile in sectoare strategice, de interes national si provoaca firmele sa reduca locurile de munca si sa puna presiune pe preturile finale suportate de consumatori.

"Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult si pe termen lung (dat fiind faptul ca impozitul este direct proportional cu valoarea investitiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investitiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului si cresterea inflatiei. In lipsa posibilitatii de transferare a costurilor catre preturi finale, companiile vor avea mai putine resurse pentru dezvoltare, afectand tranzitia energetica si economia verde. De asemenea, masura agraveaza problemele financiare din sector, punand in pericol securitatea energetica si determinand unele companii sa renunte la investitii sau chiar sa-si inceteze activitatea, cu impact negativ asupra somajului si economiei."

Modul de calcul al taxei ridica semne de intrebare. "Nici noi nu intelegem exact la ce se aplica", spune un reprezentant al unei companii din domeniul energetic.

"Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fara a tine cont de uzura acestora, reprezinta o abordare economica eronata. FPE considera ca baza de impunere ar trebui sa fie valoarea fiscala ramasa neamortizata, care reflecta mai fidel realitatea economica. Activele din categoria constructii au cele mai mari durate normale de functionare din intreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situandu-se in intervalul 10-60 de ani (foarte putine tipuri de active au o durata de functionare sub 10 ani). In conditiile in care cota de 1,5% pe an se aplica la valoarea bruta a activelor, rezulta ca o societate este obligata sa plateasca la bugetul statului intre 15% si 90% din valoarea activului achizitionat pentru scopuri productive. Din aceasta perspectiva impozitul se dovedeste nu numai excesiv, dar reprezinta si o dovada de neintelegere de catre initiatorii actului normativ a impactului pe care aceasta masura urmeaza sa il aiba asupra functionarii economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu si lung", adauga FPE.

"Azi facem calculele. Impactul asupra sistemului energetic e major", spune un alt CEO de companie energetica.

FPE cere practic reanalizarea acestei masuri pe baza unui dialog cu industria.

Asociatia Energia Inteligenta atrage si ea atentia.

"Dar pe langa problema de securitate (reducerea/inghetarea investitiilor), care o creeaza aceasta "ordonanta trenulet" toate aceste taxe se vor regasi in tarife si in cheltuielile de productie, si mai departe in preturi. Analizand doar valorile cladirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme si cladiri aferente instalatiilor tehnologice), am evaluat o crestere a pretului la gaze cu cca 2,7% fata de pretul plafonat existent in prezent. Populatia va fi pusa sa acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin cresterea pretului la gaze, energie electrica, produse petroliere si energie termica, urmare a taxelor pe cladiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025", mentioneaza AEI.