Economic

O combinatie intre inflatie persistenta, slabire a monedelor si deficite bugetare in crestere ii fac pe bancherii centrali din regiune sa ocoleasca reducerile de dobanzi, facand perspectivele legate de o redresare economica deja fragila si mai nesigure.

Banca centrala a Ungariei si-a mentinut saptamana trecuta dobanda de referinta neschimbata la 6,5% pentru a treia luna. Cehii si-au pus pe pauza ciclul reducerilor de dobanzi, in timp ce in Polonia, guvernatorul bancii centrale este acuzat ca este motivat politic in decizia de a amana reducerile tocmai pentru 2026.

Strategii din estul UE au actionat intr-adevar mai devreme pentru a atenua impactul slabiciunii din principalul partener la export al regiunii, Germania. Oficialii din Budapesta si Praga au redus constant dobanzile la inceputul acestui an, insa calea pe mai departe este mai complicata.

In flancul estic al UE, monedele sunt in mod deosebit expuse oricarei volatilitati a pietelor, iar inflatia ramane ridicata.

Banca centrala a Ungariei si-a mentinut dobanda de referinta neschimbata desi economia a alunecat inapoi in recesiune in trimestrul trei. Forintul slab reprezinta principalul obstacol pentru noi reduceri, desi si inflatia in accelerare innegureaza perspectivele.

Forintul a atins un minim pe doi ani in raport cu euro la sfarsitul lunii trecute, inainte de a recupera din pierderi in ultimele doua saptamani. Pietele pariaza acum pe mai putin de doua reduceri de dobanzi in urmatoarele sase luni.

Analistii intervievati de Portfolio estimeaza ca prima ieftinire a creditului ar putea avea loc in al doilea trimestru al anului viitor, insemnand ca decizia va apartine lui Mihaly Varga, care va prelua mandatul de guvernator al bancii centrale maghiare din martie.

"Slabirea semnificativa a forintului inregistrata in ultima perioada, precum si efectele sale inflationiste anticipate, nu permit continuarea ciclului de reducere a ratei dobanzii in viitorul apropiat. Banca centrala poate continua sa sublinieze puternic abordarea prudenta", arata Zoltan Varga, analist Equilor.

Viceguvernatorul bancii centrale maghiare Barnabas Virag a aratat ca banca centrala se asteapta in continuare ca procesul dezinflationist sa se manifeste din nou de la inceputul anului viitor, desi se estimeaza acum ca tinta de inflatie va fi atinsa sustenabil de-abia in 2026, potrivit Bloomberg.

Banca centrala s-a opus apelurilor venite din partea ministrului economiei Marton Nagy pentru relaxarea politicii monetare pentru scoaterea economiei din recesiune. Iar Mihaly Varga s-a angajat sa mentina independenta institutiei, acesta incercand sa tempereze temerile investitorilor referitoare la politica monetara viitoare in fata unor potentiale presiuni guvernamentale.

Banca centrala a Cehiei si-a pus pe pauza ciclul de reduceri de dobanzi, lasand insa deschisa posibilitatea unei reluari a acestuia chiar din februarie.

Strategii din Praga si-au pastrat dobanda de referinta neshimbata la 4%, dupa opt reduceri consecutive care au diminuat costurile de finantare cu 3 puncte procentuale. Cresterea preturilor de consum a incetinit catre tinta bancii in acest an, iar industriile dependente de export sufera de pe urma cererii germane slabe. Insa salariile au crescut peste asteptari in trimestrul trei, iar oficialii au atras in mod repetat atentia asupra cresterii persistente a costurilor serviciilor ca amenintare la adresa perspectivelor de inflatie.

In deciziile viitoare, strategii vor evalua persistenta mediului de inflatie scazuta, evolutia cursului valutar, efectul politicii fiscale asupra economiei, tendintele de pe piata muncii si soliditatea cererii interne si externe, a indicat guvernatorul bancii centrale a Cehiei, Ales Michl.

Investitorii si-au redus in majoritate pariurile pe noi masuri de ieftinire a creditului si anticipeaza reduceri de aproximativ 50 de puncte baza anul viitor.

In Polonia, seful bancii centrale Adam Glapinski a amanat in mod neasteptat perspectivele de reducere a dobanzilor pana in 2026, invocand nesiguranta legata de inflatie. Decizia i-a adus acuzatii din partea guvernului ca actiunile ii sunt motivate politic, avand in vedere legaturile sale cu partidul nationalist aflat anterior la guvernare.

Inflatia de baza din Polonia s-a situat la 4,3% in termeni anuali, mentinandu-se peste 4% din septembrie. Banca centrala se asteapta ca aceasta sa nu coboare timp de cel putin inca un an, noteaza Warsaw Voice.

Nivelul ridicat al inflatiei de baza ramane o sursa de ingrijorare pentru consiliul de politica monetara al bancii poloneze, desi nu pentru toti membrii acestuia. Pentru guvernatorul Adam Glapinski, aceasta este unul din argumentele care-i sustin pozitia potrivit careia nu exista nicio baza pentru ieftinirea creditului deocamdata.