Politic-Social

Din punct de vedere religios, Sambata Mare aminteste de punerea in mormant a Mantuitorului si de coborarea Sa la iad, unde, potrivit traditiei ortodoxe, a eliberat sufletele celor drepti. Este o zi de o solemnitate aparte, in care credinciosii se aduna in biserici pentru a participa la ultimele slujbe dinaintea Invierii. Traditii si obiceiuri populare In multe regiuni ale tarii, Sambata Mare este dedicata finalizarii pregatirilor pentru Paste. Gospodinele termina de copt cozonacii, pasca si alte bunatati traditionale. Tot acum se pregatesc mancarurile festive, cum ar fi drobul, friptura de miel sau ciorba de miel. In aceasta zi, se curata casele si gospodariile, iar hainele noi sunt pregatite pentru a fi imbracate la slujba de Inviere. Se spune ca tot ceea ce ramane neterminat in Sambata Mare nu va aduce spor in casa in anul care urmeaza. Cosul pascal si lumina Invierii Un alt obicei important este pregatirea cosului pascal. Acesta este alcatuit din oua rosii, pasca, cozonac, vin si alte alimente traditionale, toate fiind duse la biserica pentru a fi binecuvantate in noaptea Invierii. In noaptea dintre Sambata Mare si Duminica Pastelui, credinciosii participa la slujba Invierii. Momentul culminant este primirea Luminii Sfinte, adusa in Romania de la Ierusalim, simbol al Invierii si al biruintei vietii asupra mortii. Oamenii iau lumina de la preot si o duc acasa cu grija, pastrand-o aprinsa cat mai mult timp ca semn de binecuvantare. Un alt obicei intalnit in unele parti ale tarii este acela de a merge la cimitir dupa slujba de Inviere, pentru a aprinde lumanari pe mormintele celor adormiti, in semn de comuniune si speranta in viata vesnica. O zi a sperantei si a renasterii Sambata Mare este, astfel, o zi de profunda incarcatura spirituala, un timp al linistii si al asteptarii pline de credinta. Este ultima treapta inainte de bucuria deplina a Invierii, o zi in care trecutul si viitorul se intalnesc sub semnul luminii si al biruintei vietii.