Business international

In timp ce SUA si mai ales Europa se luptau cu cea mai puternica inflatie de decenii, economia chinezeasca se confrunta cu deflatie, cu preturi in scadere sustinuta. Preturile mici nu sunt bune pentru afaceri si nici pentru guverne deoarece inseamna profituri reduse si incasari din TVA diminuate. La inceput, banca centrala chinezeasca (Banca Populara a Chinei, PBoC) a reactionat exprimandu-si increderea ca deflatia este trecatoare.

Asa cum a asigurat si Banca Centrala Europeana ca inflatia este doar trecatoare in vreme ce in zona euro si in UE preturile explodau. Cand a devenit evident ca in China tendinta de scadere a preturilor este persistenta, PBoC s-a aratat ingrijorata mai putin de deflatie decat de efectele secundare ale luptei cu acest fenomen, scrie The Economist.

Scaderea preturilor poate fi pusa in context cu incetinirea sau chiar contractia unei economii. Institutia era reticenta sa scada dobanzile mai hotarat in conditiile in care moneda chinezeasca era prea slabita, marjele de profit ale bancilor prea inguste, iar yieldurile obligatiunilor prea jos. Partidul Comunist a stabilit o tinta de crestere economica de 5% pentru anul acesta, dar avansul a incetinit de la 5,3% in primul trimestru, fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 4,7% in trimestrul II.

Cel mai probabil nici in trimestrul III evolutia PIB nu este spectaculoasa si nu sunt putini analisti care cred ca in 2024 nu va fi atinsa tinta de crestere. Pentru PC, trecut recent prin transformari la nivel de conducere, aceasta ar fi o lovitura. Partidul se pregateste pentru aniversarea a 75 de ani de la fondarea Republicii Populare. Dar in ultimele zile, banca centrala si guvernul chinez au anuntat pe banda rulanta masuri de stimulare a cresterii economice si a consumului de credite, venind si cu cifre impresionante.

Este vorba de imprumuturi echivalente cu 114 miliarde dolari acordate managerilor de active, asiguratorilor si brokerilor pentru a cumpara actiuni si companiilor listate pentru a rascumpara actiuni. Aceasta este prima data cand PBoC "inoveaza" pentru a sustine pietele de capital, dupa cum a explicat guvernatorul bancii centrale Pan Gongsheng. Fondurile alocate pot fi dublate sau chiar triplate daca schema functioneaza, noteaza Financial Times. Oficialii bancii centrale au sugerat si ideea infiintarii unui "fond de stabilizare a actiunilor", dar nu au oferit mai multe detalii. Totusi, masurile nou anuntate ar echivala cu una dintre cele mai puternice bazooka cu care PBoC a luat la tinta bursele de actiuni, in cadere de patru ani din cauza lipsei de incredere in economia chinezeasca.

Analistii de la Morgan Stanley apreciaza ca stimulentele oferite pentru revigorarea burselor sunt echivalente cu 3% din intregul free float de pe piata cu actiuni din clasa A a ale Chinei, sunt "o masura absolut pozitiva", dar un instrument insuficient pentru a reporni economia. Autoritatile chineze iau in considerare injectarea a 142 miliarde dolari in capitalul celor mai mari sase banci pentru a le creste capacitatea de a finanta economia, dupa cum a aflat Bloomberg. Fondurile vor veni prin emisiuni speciale de obligatiuni suverane.

Ar fi prima data dupa criza financiara globala cand Beijingul injecteaza capital in bancile strategice. Acest pas este facut dupa prezentarea unor planuri de a reduce dobanzile ipotecare si dobanzile cheie de politica monetara. Bancile cu pricina ar avea resurse peste minimul cerut de autoritati, insa expertii descriu posibilul plan ca fiind unul de recapitalizare.

Reuters a aflat ca Beijingul intentioneaza sa lanseze emisiuni de obligatiuni suverane speciale de 284 miliarde dolari anul acesta ca parte a strategiei de stimulare economica.

O parte mai mica din fondurile astfel obtinute se vor duce pe stimularea directa a consumului, inclusiv prin acordarea de alocatii pentru copii. O alta parte din bani va merge la guvernele regionale pentru rezolvarea problemei datoriilor. Cele mai multe fonduri sunt destinate totusi investitiilor. Beijingul a descris toate acestea ca pe "cheltuieli necesare" pentru atingerea tintei de crestere economica. S-ar putea ca noi masuri sa fie anuntate in timp.

Inainte de prezentarea noii strategii de stimulare veneau avertismente din alte parti. Unul a fost dat de Seong-Hyon Lee, colaborator la Fundatia George H. W. Bush pentru Relatii SUA-China si asociat la Universitatea Harvard. El spune ca in China risca sa izbucneasca o criza bancara, si nu doar din cauza problemelor de pe piata imobiliara, unde bancile chinezesti au cea mai mare expunere.

Lee spune ca mediul deflationist limiteaza capacitatea debitorilor de a-si plati ratele. Ponderea creditelor neperformante din sistemul bancar chinezesc depaseste nivelul care ar arata in Occident ca apar tensiuni. In acelasi timp, bancile rurale si din orasele mici dispar cu zecile prin fuziune cu institutii mai mari. Interpretarea acestei tendinte este ca autoritatile se concentreaza pe consolidare deoarece nu au instrumentele necesare gestionarii falimentelor bancare.