Business international

Ca tot au revenit in actualitate conflictele internationale, niciunul nu a perturbat atat de putin ordinea globala ca "razboaiele whiskyului", in care Canada si Danemarca s-au infruntat timp de patru decenii, scrie The Economist.

A izbucnit in 1984. Improbabilul conflict a implicat o insula de un kilometru patrat din mijlocul unui canal arctic inghetat, care marcheaza granita dintre Groenlanda (acum o parte autonoma a Danemarcei) si teritoriul canadian Nunavut. Ambele parti au presupus ca stanca este a lor. Ceea ce ar fi putut fi considerat un casus belli de catre tarile mai mici a devenit, pentru cuplul nordic, un exercitiu de civilizatie diplomatica. Oficialii canadieni care au vizitat insula au marcat teritoriul lasand acolo whisky si steaguri. Danezii si-au afirmat suveranitatea inghitind alcoolul si lasand la schimb rachiu, pentru ca oficialii canadieni sa sufere dupa betia data de bautura tare. In loc de focuri de pusca trase, ocazional au fost schimbate scrisori politicoase. Cand cearta a devenit obositoare, un grup de lucru a muncit ani de zile, convenind ca insula sa fie impartita in doua, de la mijloc. Ostilitatile s-au incheiat astfel in 2022. Cu dusmani ca acestia, cine mai are nevoie de prieteni? Dupa cum se dovedeste, atat Europa, cat si Canada ar putea iesi in lumea larga pentru a cauta aliante imbunatatite. Intoarcerea lui Donald Trump la Casa Alba pe 20 ianuarie a adus perspectiva extinderii razboaielor comerciale si a nationalismului agresiv in politica externa. Nervii zvacnesc de ambele maluri ale Atlanticului de Nord. Statele de la marginea Uniunii Europene isi regandesc legaturile cu clubul european. Elvetia a fost de acord cu o alianta mai stransa, iar Islanda va organiza un referendum in 2027 privind aderarea. Groenlanda, care a parasit UE in 1985, dupa ce si-a castigat autonomia fata de Danemarca, ar putea lua in considerare reintegrarea, avand in vedere obsesia lui Donald Trump pentru ea. Dar Canada poate avea cele mai multe motive de ingrijorare. Trump isi inteapa vecinul sugerand ca este pe cale sa devina cel de-al 51-lea stat al Americii si se refera la prim-ministrul canadian numindu-l "guvernatorul Justin Trudeau".

Canada si Uniunea Europeana au nevoi complementare - UE are nevoie de spatiu si resurse, Canada are nevoie de oameni. Extinderea ar tripla suprafata UE si ar adauga doar 40 de milioane de locuitori la populatia actuala de 440 de milioane.

In aceste conditii, oficialii de la Ottawa si din capitalele UE au facut schimb de idei despre cum sa se ocupe de o alta lupta a presedintelui Trump. Charlemagne (asa cum este cunoscuta o coloana editoriala din revista The Economist, dedicata afacerilor europene si care se identifica cu editorialistul Stanley Pignal), care se bucura atat de mostenire europeana, cat si canadiana, are pregatita o solutie pentru problemele ambelor state: UE ar trebui sa invite Canada sa devina al 28-lea membru al sau. Ideea (nu chiar atat de simpla) pentru CanadEU il precede pe presedintele Trump. Pe scurt, Canada este o tara intinsa si binecuvantata cu resurse naturale, dar relativ putini locuitori, in timp ce UE este mica, inghesuita si saraca in minerale. Sigur, regulile UE rezerva calitatea de membru "statelor europene". Cu toate acestea, in ciuda unui atasament rezidual fata de spiritul de frontiera, canadienii pot fi considerati cetateni europeni de onoare. Tara a indurat trei seturi de colonisti de pe batranul continent, incepand cu o scurta incursiune vikinga. La fel ca europenii, canadienii cred ca pietele functioneaza, dar trebuie sa fie temperate de statele providenta. Guvernele lor ofera cetatenilor acorduri similare: taxe mari, politici parlamentare dezordonate (Canada ar putea avea in curand un nou "guvernator", avand in vedere lipsa de popularitate a domnului Trudeau) si standarde de viata bune pentru aproape toti. Ambele tari fac comert deschis, isi fac griji pentru incalzirea globala si nu le plac armele, pedeapsa cu moartea si agresiunea ruseasca. Insa Europa are mai multe de castigat dintr-o legatura cu Canada decat accesul la rezerva strategica de sirop de artar a Quebecului. Europenii pot fi cumparati pentru a accepta extinderea prin perspectiva ca uniunea lor sa isi tripleze suprafata in timp ce adauga doar 40 de milioane de canadieni la o populatie de 440 de milioane. UE ar trece de la o densitate a populatiei nu departe de cea a Chinei la cea a Americii - presupunand ca suficienti greci sau belgieni se vor oferi voluntari pentru a trai in conditii destul de reci.

"Razboiul whiskyului" dintre Canada si Danemarca a fost un conflict pasnic pentru o insula din zona arctica, rezolvat printr-un schimb simbolic de bauturi alcoolice si impartirea teritoriului in 2022.

Cititi continuarea pe www.businessmagazin.ro