Companii

Introducere: Noua Realitate a Apararii Globale

In cartea The Kill Chain: Defending America in the Future of High-Tech Warfare, Christian Brose subliniaza ca viitorul razboiului este dictat de tehnologii disruptive si lanturi de aprovizionare agile. Intr-o lume unde amenintarile cibernetice, dronele autonome si razboiul electronic rede-schid paradigmele securitatii, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) devin esentiale pentru mentinerea avantajului strategic. Pozitia strategica a Romaniei in regiunea Marii Negre, alaturi de angajamentul sau fata de NATO si UE, creeaza premisele pentru ca IMM-urile locale sa devina furnizori de incredere in proiecte de aparare de anvergura - dar numai prin aliniere la stand-arde de incredere, transparenta si inovare.

Aceasta analiza se bazeaza pe:

1. Strategiile SUA si UE: Documentul National Defense Industrial Strategy al SUA (2023) si Strategic Compass al UE (2022), care evidentiaza necesitatea de a diversifica lanturile de aprovizionare.

2. Cazuri de succes: Experienta tarilor mici precum Estonia sau Croatia in integrarea IMM-urilor.

3. Recomandari practice: Masuri concrete pentru Romania, inspirate din politici inter-nationale.

1. De ce IMM-urile romanesti sunt cruciale in era "Kill Chain"

a) Agilitate vs. Birocratie

Conform lui Brose, armatele traditionale risca sa fie depasite de adversari care adopta tehnologii mai rapide si mai ieftine. IMM-urile, cu structuri flexibile si capacitate de inovare rapida, pot dezvolta solutii prin specializarea pe nise tehnologice. IMM-urile nu trebuie sa concureze direct cu gigantii, ci sa se concentreze pe nise precum senzori, comunicatii, drone, software militar sau echipamente de protectie. Romania are un sector IT bine dezvoltat, care poate fi extins spre aplicatii militare (ex. cybersecurity, sisteme de comanda-control). Produsele inovatoare pot at-rage atentia partenerilor internationali.

b) Participarea la lanturile de aprovizionare ale marilor producatori de aparare

IMM-urile romanesti pot deveni furnizori de componente, subansamble de mici dimensiuni sau servicii specializate (ex. prelucrarea metalelor, electronica) pentru companii mari din industria apararii, precum Lockhed Martin, Raytheon, Airbus, Damen, Rheinmetall sau Leonardo. Colaborarea cu aceste companii poate incepe prin participarea la licitatii sau prin integrarea in programele de offset ale contractelor militare internationale semnate de Romania.

Documentul EU's Defence Investment Gap Analysis (2022) avertizeaza ca 78% din tehnologiile critice de aparare ale UE depind de importuri extra-europene. IMM-urile romanesti pot reduce aceasta dependenta prin productia locala de subansamble sau sottware.

c) Accesarea fondurilor si programelor europene

Uniunea Europeana a lansat initiative precum Fondul European de Aparare (FEA) si Programul European pentru Industria de Aparare (EDIP), care aloca miliarde de euro pentru a sprijini IMM-urile care dezvolta tehnologii de aparare. De exemplu, EDIP include un fond (FAST) pentru a fa-cilita accesul IMM-urilor la finantare prin imprumuturi sau capital propriu. IMM-urile romanesti pot aplica pentru aceste fonduri, colaborand cu universitati sau institute de cercetare pentru a dezvolta produse inovatoare.

d) Colaborarea cu clustere si parteneriate public-privat

Crearea de clustere regionale sau nationale in domeniul apararii, in parteneriat cu statul si marii operatori economici (ex. ROMARM), ar permite IMM-urilor sa acceseze resurse si know-how. Strategia Nationala pentru Industria de Aparare 2024-2030 prevede sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor in acest sens, inclusiv prin centre de excelenta si platforme de conectare cu autoritatile.

e) Certificarea la standarde NATO si exportul

Pentru a intra pe piata globala, produsele trebuie sa respecte standardele NATO sau UE. Obti-nerea certificarilor (ex. ISO 9001, AQAP) si omologarea echipamentelor la standarde NATO ar creste credibilitatea si ar facilita exportul catre tari aliate. Romania, ca membru NATO, are un avantaj strategic in aceasta privinta.

f) Atragerea investitiilor straine

IMM-urile pot forma joint ventures cu firme din state membre UE sau NATO, beneficiind de transfer tehnologic si acces la piete externe. De exemplu, colaborarea cu companii din SUA, Franta sau Germania, care investesc in Europa de Est, ar putea accelera integrarea pe piata glob-ala.

g) Valorificarea pozitiei geostrategice a Romaniei

Situata la granita NATO si UE, Romania poate deveni un hub regional pentru aprovizionarea cu echipamente militare. IMM-urile pot profita de cererea crescuta pentru munitie, drone sau ve-hicule militare, oferind solutii rapide si competitive

2. Lectii din Practica Globala: Cum au reusit tarile mici

a) Estonia: Silicon Valley al Apararii Cibernetice

￢ Strategie: Programul NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (CCDCOE), implicand peste 50 de IMM-uri in proiecte de R&D.

￢ Rezultat: 40% din solutiile de securitate cibernetica ale NATO sunt dezvoltate de IMM-uri estone.

￢ Cheia succesului: Parteneriate cu universitati (ex: Universitatea din Tartu) si acces la fon-duri NATO.

b) Croatia: Renasterea Industriala in Sectorul Naval

￢ Standardizare: Adoptarea stricta a normelor NATO AQAP 2110 pentru IMM-urile de con-structii navale.

￢ Impact: Contracte de 500 milioane EUR pentru mentenanta navelor NATO.

c) Bulgaria: Producator de Munitii cu Sprijin UE

￢ Fonduri: Utilizarea a 150 milioane EUR din European Defence Fund pentru modernizarea fabricilor de munitii.

￢ Export: Productia locala acopera 15% din necesarul NATO de munitii usoare.

3. Bariere si Solutii pentru Romania

a) Provocari

￢ Lipsa certificarilor : Doar 12% din IMM-urile romanesti de aparare sunt certificate NATO AQAP (sisteme de management al calitatii) si ISO 9001/27001 (securitate cibernetica).

￢ Fragmentarea sectoriala: Absenta unui cluster integrat. IMM-urile romanesti care aspira sa intre pe piata globala de aprovizionare din domeniul apararii se confrunta nu doar cu provocari externe, ci si cu un mediu intern fragmentat, care limiteaza coordonarea si sprijinul efectiv. Desi exista organizatii precum PATROMIL si OPIA, acestea nu reusesc sa joace un rol semnificativ in dezvoltarea si integrarea IMM-urilor, mai ales a celor din sec-torul dual. Aceasta lipsa de implicare amplifica fragmentarea sectoriala, Romania neavand un cluster integrat comparabil, de exemplu, cu Defence and Security Industry Association din Cehia, care reuneste eficient companii mici si mari sub o strategie coer-enta. Romania risca sa piarda avantajul competitiv al IMM-urilor duale daca nu se creeaza mecanisme eficiente de coordonare si promovare. In absenta unei reforme interne sau a unei initiative independente, IMM-urile vor continua sa depinda de eforturi individuale, ceea ce le limiteaza potentialul intr-un sector strategic aflat in plina expansiune.

b) Masuri Concrete

1. Centru de Excelenta pentru IMM-uri

o Model: DIUx (SUA), care conecteaza startup-uri cu Departamentul de Aparare.

o Actiune: Crearea unui hub national pentru certificari NATO si formare in man-agement al calitatii.

2. Finantare Dirijata

o PNRR: Alocarea a 300 milioane EUR pentru IMM-uri in proiecte dual-use (civil-militar).

o Fonduri NATO: Accesarea programului NATO Innovation Fund (1 mld EUR) pentru proiecte de drone autonome.

3. Parteneriate Strategice

o Cu giganti globali: Colaborarea cu marii producatori globali pentru transfer tehnologic si productia de subansamble.

o Cu universitati: Programe de R&D cu universitati tehnice din Romania.

4. Implicarea unor firme de consultanta specializate. In contextul conceptului de "Kill Chain" - lantul de aprovizionare operational - firmele de consultanta joaca un rol crucial in promovarea si integrarea IMM-urilor romanesti pe piata globala de aparare. Acestea pot oferi expertiza strategica pentru a pozitiona IMM-urile in segmente specifice chiar de nisa ale lantului si le pot ghida in navigarea cerintelor complexe ale contractelor internationale. Un exemplu rel-evant este modelul F-35 din SUA, unde fabrici si furnizori din fiecare stat american sunt implicati in lantul de aprovizionare, o retea orchestrata cu sprijinul consultantilor care asigura distributia strategica a productiei pentru a castiga si sprijinul politic. Pentru IMM-urile romanesti, firmele de consultanta pot replica acest model la scara regionala, conectandu-le cu marii contractori NATO sau UE si maximizand impactul economic si strategic al participarii lor in "Kill Chain".

4. Viitorul: Romania ca Furnizor Strategic in NATO

a) Obiective pe termen scurt (2025-2028)

￢ Investitii in Standarde de Calitate si Securitate. Cresterea numarului de IMM-uri certifi-cate NATO AQAP si ISO 27001 de la 12% la 40% prin certificari stricte sprijinite de Guvernul Romaniei.

￢ Atragerea a 50 de milioane EUR din fonduri NATO pentru centre de testare si inovare.

b) Impact Economic si Strategic

￢ Locuri de munca: Peste 5.000 de posturi in domenii high-tech.

￢ Reducerea dependentei: Productia locala sa acopere 20% din necesarul de componente pentru sistemele de armament utilizate de Armata Romaniei.

Concluzie: De la Viziune la Actiune

Asa cum avertizeaza The Kill Chain, "razboiul viitorului se va castiga sau se va pierde in lanturile de aprovizionare". Pentru Romania, integrarea IMM-urilor nu este doar o optiune, ci o obligatie strategica. Prin combinarea resurselor PNRR, expertizei NATO si modelelor de succes ale Es-toniei sau Croatiei, tara noastra poate deveni un punct nodal al securitatii europene.

"Cand IMM-urile sunt integrate in lanturile de aprovizionare, ele nu doar ca contribuie la aparare, dar si la viitorul economic al unei natiuni."

Catalin Mihalache este CEO al firmei de consultanta Black Sea Strategies, general in rezerva, fost atasat militar la ambasada Romaniei de la Washington