Opinii

Spania a castigat EURO 2024 dupa ce a invins in finala Anglia cu 2-1. Donald Trump a supravietuit unui atentat si are drum liber catre Casa Alba. Franta, dupa rezultatul alegerilor parlamentare a ajuns principala problema politica a Europei. La Bucuresti, PSD se pregateste sa isi desemneze candidatul pentru Palatul Cotroceni, rugandu-se de Ciolacu sa candideze. Inainte sa intram in vacanta, sa vedem cum stam cu economia.

1. Ce nu spune BNR dupa decizia de a reduce dobanda de referinta : Dupa un an si jumatate, BNR a redus pentru prima data dobanda de referinta de la 7% la 6,75%, dar ceea ce nu spune in comunicatul oficial este ca nu a inceput ciclul de reducere a dobanzilor. Adica s-ar putea ca aceasta reducere sa fie singura din acest an. Pana la finalul anului mai sunt numai doua sedinte de politica monetara. Toata lumea se asteapta ca dobanzile sa scada, dar nu vor scadea atat de repede si atat de mult. Economiile continua sa reziste la acest nivel al dobazilor iar cresterea economica pare sa fie accelerata, cel putin in Statele Unite. Chiar daca inflatia scade, atata timp cat economiile continua sa creasca cu nivelul actual al dobanzilor, destul de mare, bancile centrale nu vor opera reduceri semnificative. S-ar putea acelasi lucru sa se intample si in Romania, unde economia a reinceput sa creasca peste asteptari.

2. Inflatia a scazut in luna iunie la 4,94% de la 5,1% in mai. Aceasta scadere a fost adusa de cresterea extrem de redusa a inflatiei alimentare, care are numai o crestere de 1,1% intre iunie 2024 si iunie 2023. Daca nu ar fi fost plafonarile din motive politice inflatia alimentara ar fi fost mult mai mare, ceea ce ar fi facut ca inflatia generala sa nu scada. Cresterile de preturi la nivel de servicii au fost in iunie de 8,81% fata de iunie 2023, un nivel ridicat. La nivelul produselor nealimentare, cresterile de preturi au fost de 6,28%. Avem aceste cresteri de preturi la servicii si la produsele nealimentare pentru ca cresterea salariala depaseste rata inflatiei cu mult, asa ca sunt bani pentru a plati aceste cresteri de preturi.

3. Salariul mediu a ajuns in mai la 5.118 lei net, adica 1.030 de euro. Fata de aprilie, salariul a scazut cu 1,9% dar fata de luna mai 2023 cresterea nominala este de 12,7%, iar cresterea reala (cresterea nominala minus rata inflatiei) a fost 7,2%. Cu o crestere reala a salariului atat de ridicata, mai ales in conditiile in care cursul valutar este stabil la 4,97 lei/euro, consumul si preturile nu pot decat sa creasca in continuare.

4. Consumul - masurat prin vanzarile cu amanuntul - a crescut in primele 5 luni ale anului cu 8%, revenind la un ritm de crestere extrem de ridicat. Cresterea consumului sustine din nou cresterea alerta a economiei si a PIB-ului. Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, spune ca dupa ultimele date se asteapta ca economia sa cresca cu 3,3% in acest an.

5. Productia industriala. Din pacate productia industriala continua sa scada, ceea ce nu este deloc bine. In mai, productia industriala are un minus de 11,1%, iar pe componente, la nivelul industriei prelucratoare avem un minus de 11,5%. In anii anteriori cand aveam o crestere ridicata a consumul aveam si o crestere a industriei, ceea ce nu este cazul acum. Pentru ca nu am avut o politica industriala, pentru ca nu avem o politica industriala nu putem sa compensam scaderea industriei din Germania, de care suntem dependenti 100%. Antreprenorii romani, companiile romanestiti, companiile multinationale, tot asteapta ca guvernul Romaniei sa faca o politica industriala care sa sustina economia Romaniei, ceea ce nu se intampla nu de 1 an, ci de decenii.

6. Datoria publica a Romaniei a crescut in aprilie la 852,8 miliarde de lei, cu 69,3 miliarde de lei fata de finalul lui 2023. Este cel mai ridicat nivel al datoriei publice, atat in valoare nominala cat si ca procent din PIB, 52,1%. La finalul lui 2019, datoria publica era de 372 miliarde de lei, reprezentand 35% din PIB. In numai patru ani si patru luni, toate guvernele PSD/PNL au crescut datoria publica cu 129%, in conditiile in care economia a crescut cu numai 54%. Cheltuielile cu dobanzile au fost in primele 5 luni din acest an de 15,9 miliarde de lei, depasind impozitul pe profit, care a fost de 10 miliarde de lei. Cheltuielile cu dobazile vor creste in continuare mai repede decat cresterea economica si cresterea incasarilor. Dobanzile la titlurile de stat nu vor scadea atat de usor pentru ca Romania are un deficit bugetar nesustenabil care nu poate fi corectat atat de usor.

7. Premierul Ciolacu si ministrul Finantelor se jura ca TVA-ul nu va creste. Toate companiile private isi fac calculele pentru o crestere a TVA dupa terrminarea alegerilor si nimeni nu crede declaratiile premierului si ale ministrului de Finante ca nu se va intampla acest lucu. Daca TVA-ul nu va creste cum se va corecta si cum va scadea deficitul bugetar, cum se va reduce cresterea datoriei publice, cum se vor reduce cheltuielile cu dobanzile. Romania a depasit pragul de alarma privind nivelul datoriei publice de 50% din PIB.

8. Tranzactiile imobiliare au crescut cu 16% in primul semestru din 2024, conform datelor firmei de consultanta imobiliara SVN . Anul trecut tranzactiile au fost pe minus. In Bucuresti si Ilfov, la jumatatea acestui an avem o crestere de 25,4% a vanzarilor de locuinte - apartamente si case.

9. Datorita cresterii salariului mediu, atat in valoare nominala, cat si in lei, coroborat cu ritmul mai redus de crestere a preturilor pe piata imobiliara, suntem la cel mai bun nivel de accesibilitate pentru achizitia de locuinte : Conform datelor SVN, in acest moment sunt necesare 81 de salarii medii, adica o perioada de 6,7 ani pentru a cumpara o locuinta noua cu doua camere in Bucuresti, fata de 96 de salarii cat era la inceputul lui 2023. Pentru a revigora piata de creditare ipotecara si imobiliara, bancile au scazut dobanda fixa la 4,99%, cel putin in primii trei ani fata de o dobanda de baza IRCC de 5,86%. Pentru ca bancile au venit cu oferte speciale, volumul de credite ipotecare s-a dublat in primele 5 luni din acest an fata de perioada similiara a anului trecut, aici intrand si refinantarile, avand in vedere ca clientii vor sa treaca fie de la o dobanda variabila la dobanda fixa, fie de la o banca la alta in cautarea celei mai bune oferte.

10. Dupa 14 ani avem rezultate mai bune la Bacalaureat, in conditiile in care in acest an 76,4% dintre elevi au promovat acest examen . Daca in Cluj avem o rata de promovare de 88,9%, in Ilfov avem o rata de promovare de 61,3%. Problema este ca an de an, avem din ce in ce mai putini elevi care dau Bacalaureatul, avem din ce in ce mai putini copii care intra in clasa pregatitoare, avem mai multi copii cu fiecare generatie care nu termina clasa a 8-a sau care nu termina liceul. Acest lucru se va vedea din ce in ce mai mult in anii care urmeaza cand se vor produce schimbari dramatice pe piata muncii, odata cu intrarea la pensie a generatiei "Decreteilor".