Banci si asigurari

￢ Rata anuala a inflatiei a scazut in ianuarie 2025 la 4,95%, de la 5,14% in decembrie 2024, si apoi a crescut in februarie la 5,02%. Fata de finele anului 2024, ea s-a redus mai putin decat s-a anticipat.

￢ Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a reluat descresterea in acest interval intr-un ritm vizibil mai alert, asa cum s-a previzionat, coborand la 5% in februarie 2025, de la 5,6% in decembrie 2024.

￢ Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va ramane fluctuanta in S1/2025, continuand sa se reduca in martie, dar pe o traiectorie mai ridicata decat cea prognozata in februarie 2025; in T2/2025 inflatia va avea o crestere moderata, relativ in linie cu previziunile precedente.

￢ Evolutia inflatiei in perspectiva va fi influentata si de efectele de baza nefavorabile asociate evolutiilor preturilor energiei si alimentelor din perioada similara a anului precedent.

￢ Cele mai recente date si analize indica o incetinire pronuntata a cresterii economiei in termeni trimestriali in T1/2025, implicand o dinamica anuala a PIB relativ similara celei din T4/2024, dupa evolutii divergente ale componentelor cererii si sectoarelor majore.

￢ Incertitudini mari pentru inflatie sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al masurilor fiscal-bugetare corective de pana acum, precum si executia bugetara din primele doua luni, iar, pe de alta parte, cerinta consolidarii bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum si cu procedura de deficit excesiv.

￢ O sursa de incertitudini si riscuri raman insa si conditiile de pe piata muncii si ritmul cresterii salariilor din economie.

￢ Totodata, incertitudini si riscuri crescute decurg din evolutia viitoare a preturilor energiei si alimentelor, inclusiv in contextul legislatiei in domeniu, dar si din masurile de politica comerciala adoptate de state dezvoltate, cu potential impact asupra cotatiilor materiilor prime, precum si asupra preturilor internationale ale unor bunuri.

￢ Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, provin din mediul extern, in conditiile prelungirii razboiului din Ucraina si ale situatiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seama in contextul politicii comerciale a administratiei americane si al masurilor adoptate ca raspuns de catre alte state, de natura sa afecteze mersul economiei mondiale si al comertului international.

￢ De asemenea, absorbtia si utilizarea fondurilor UE, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte. Ele sunt insa esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a efectelor contractioniste ale conflictelor geopolitice si ale consolidarii bugetare.

￢ Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.