Eveniment

￢ Deficitul de cont curent al balantei de plati a atins in august 5% din PIB-ul estimat (353 mld. euro) si, asemenea deficitului bugetar, va trece, probabil, pragul de 7% din PIB la final de an ￢ Deficitele mari impiedica reechilibrarea pe termen mai scurt a economiei, iar investitorii in titlurile de stat romanesti se uita cu mai multa atentie la pasii pe care-i face Bucurestiul, pentru ca nu le este indiferent unde-si plaseaza banii. Inainte de criza Covid, asemenea derapaje, cu deficitele gemene la peste 7% din PIB, ar fi fost aspru taxate de piete. Costurile de finantare ar fi crescut substantial, punand o presiune si mai mare pe umerii tarilor in deriva, aminteste economistul Laurian Lungu. Lucrurile stau cumva altfel acum, dar nu este timpul pierdut ca vechile obiceiuri sa se intoarca, iar agentiile de evaluare financiara o spun printre dinti, ultima dintre acestea fiind S&P: "Am putea reduce ratingurile daca deficitele guvernamentale ar depasi proiectiile noastre actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la cresterea nivelurilor datoriei. De asemenea, am putea retrograda Romania daca alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflatia ridicata sau deficitele semnificative de cont curent, care ar putea duce la o corectie macroeconomica cu o crestere mai scazuta". Guvernul si-a fixat drept tinta pentru 2024 un deficit bugetar de 6,9% din PIB (consensul pietelor este ca acesta va fi intre 7 si 8% din PIB), iar deficitul de cont curent va depasi si el, potrivit proiectiilor facute in baza rezultatelor la opt luni, 7% din PIB, impins puternic in groapa de deficitul comercial in crestere.