Eveniment

In ritmul unei cresteri reale de 3-3,5% in urmatorii zece ani, PIB-ul Romaniei s-ar putea dubla la 700 mld. euro, ceea ce ar insemna ca Romania sa intre in topul celor mai puternice zece economii din UE.

Economia Romaniei s-ar putea dubla in urmatorii zece ani, iar PIB-ul sa ajunga la valoarea de 700 de miliarde de euro, cu un ritm mediu de crestere de 3-3,5% pe an si o inflatie medie similara, potrivit raportului "30 x 30. 30 de ani de transformari. 30 de ani de ING", lansat de ING Bank Romania.

O conditie pentru indeplinirea acestor estimari depinde de absorbtia si utilizarea eficienta, in urmatorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul National de Redresare si Rezilienta.

"Economia Romaniei a traversat o perioada de transformari profunde in ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro in 1994 pana la aproape 357 de miliarde de euro in 2024. Schimbarile structurale ale economiei, investitiile straine si aderarea la Uniunea Europeana au condus la o crestere economica accelerata in ultimele trei decenii", spune Valentin Tataru, Economist-Sef, ING Bank Romania.

El apreciaza ca in ritmul unei cresteri reale de 3-3,5% in urmatorii zece ani, PIB-ul Romaniei s-ar putea dubla si ar putea ajunge la 700 mld. euro, ceea ce ar insemna ca Romania sa intre in topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeana.

In ultimii 30 de ani, cresterea economica a Romaniei a reusit sa conduca la performante notabile prin comparatie cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, daca in 1994 PIB-ul Romaniei era de peste trei ori mai mic decat cel al Portugaliei, in 2024 economia Romaniei va depasi PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%, arata raportul ING Bank Romania. Cristina Bellu

Potrivit acestuia, tranzitia catre economia de piata in perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 si 2008, cand PIB-ul Romaniei a inregistrat o crestere medie anuala de 6,1%, criza financiara si recuperarea economica ulterioara (2009-2014), expansiunea post-criza (2014- 2020) si revenirea post-pandemica (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltarii economiei romanesti din ultimele trei decenii.

Analiza ING arata ca dupa anul 2000, in ciuda cresterii puternice a salariilor, veniturile din capital (profituri, chirii, dividende, aprecieri de active) au crescut intr-un ritm superior veniturilor din munca. Astfel, intrarea in Uniunea Europeana a adus prosperitate in special proprietarilor de capitaluri si investitorilor in imobiliare.

In ceea ce priveste numarul de angajati din Romania, raportul ING subliniaza faptul ca acesta a scazut cu peste 20% in ultimele trei decenii ca urmare a restructurarilor realizate de marile companii de stat si a migratiei externe a peste 3,6 milioane de romani.

"Cel mai redus numar de salariati din economie fost inregistrat in 2011, cand pe piata muncii s-au resimtit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar Romania a ajuns la 4,3 milioane de angajati. Anul acesta, efectivul salariatilor a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariati la jumatatea lui 2024".

Raportul ING Bank arata ca, in ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro in 1994 la peste 1.000 de euro in 2024.

Educatia si sanatatea, doua dintre sectoarele esentiale pentru dezvoltarea Romaniei, au traversat schimbari radicale in ultimii 30 de ani, insa subfinantarea acestor domenii s-a reflectat si in evolutia indicatorilor de performanta aferenti.

De exemplu, in anul 1994, rata analfabetismului functional pentru absolventii de gimnaziu era in jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evolutii nefaste este ca Romania nu a avut niciodata o alocare de 6% din PIB pentru educatie, asa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul in care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB in Romania fata de 4,8% media Uniunii Europene).

In schimb, in sectorul sanatatii, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Daca in 1994 cheltuielile publice cu sanatatea erau la circa 2% din PIB (fata de media europeana de 6%), in ultimii ani a crescut in jurul valorii de 5%. Prin urmare, in ultimele trei decenii speranta de viata a crescut de la 69 de ani (in 1994) la 76 de ani (in 2024), insa tot este sub media UE (de peste 80 de ani).

Raportul ING Bank mai arata ca in ultimii 30 de ani, stocul de locuinte a crescut destul de constant in Romania. Astfel, la finalul anului 2023, au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuinte, cu 25% mai mult decat in 1994. Pe langa numarul locuintelor, a crescut si dimensiunea acestora. De la o suprafata medie de 34 metri patrati/ locuinta in 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri patrati in 2023, adica cu 43% mai mult fata de 1994. In Bucuresti, timpul mediu pentru achizitionarea unei locuinte de 55mp este de aproximativ 8,5 ani, iar in Cluj Napoca de 12 ani, in comparatie cu peste 18 ani in Praga sau 16 ani in Budapesta.