Business international

John Elkann, industrialist italian nascut in SUA si presedinte al Stellantis, singurul constructor auto cu adevarat global din lume, a petrecut recent patru zile la Washington, timp in care s-ar fi intalnit de doua ori cu Donald Trump. Aceste lucruri se intamplau inainte ca Trump sa fie investit ca presedinte al SUA. Stellantis detine acolo constructorul auto emblematic Chrysler. Saptamana aceasta, Trump si-a inceput cel de-al doilea mandat, devenind cel mai puternic politician al lumii, si Stellantisul lui Elkann a anuntat investitii de peste cinci miliarde dolari in SUA, inclusiv in redeschiderea unei uzine auto si asamblarea unui model de SUV Dodge propus initial pentru o fabrica din Mexic.

Stellantis este indreptatit sa faca investitii masive in SUA si sa creeze locuri de munca pentru americani deoarece este parte importanta din industria auto a acestei economii. Insa face acest lucru in timp ce guvernul tarii de unde a pornit, Italia, ii cere sa faca mai mult pentru a dezvolta industria auto de acolo. Stellantis a aparut din fuziunea Fiat Chrysler cu PSA Peugeot Citroen. Nu doar uriasul grup cu radacini europene investeste masiv in industria americana. O fac numeroase companii mari din Franta, Germania si alte tari europene.

In Europa raman discutiile despre dezindustrializare accelerata, distrugerea locurilor de munca si pierderea cursei competitivitatii. Companiile germane au efectuat investitii directe de 15,7 miliarde euro in SUA in 2023, o suma record. Spre comparatie, in anul anterior investitiile s-au ridicat la doar 8,2 miliarde euro. Principalul motiv al cresterii este Inflation Reduction Act (IRA), un pachet de masuri prin care administratia Biden a incercat sa incurajeze, inclusiv prin subventii, dezvoltarea tehnologiilor prietenoase cu mediul. Nu este clar ce forma va lua IRA in timpul noului mandat de presedinte al lui Trump. Pana recent, companiile germane erau increzatoare in afacerile lor din America, chiar mai increzatoare decat in operatiunile din alte parti, dupa cum arata un studiu al Camerei Germane de Comert Exterior.

Acesta a gasit ca "firmele germane, in special cele din industria auto, de inginerie si cea a energiei regenerabile, continua sa beneficieze de cererea sustinuta de pe piata americana si de inovatia ridicata". Principala taxa pe profit a fost redusa de la 35% la 21% in timpul primului mandat al lui Trump. Acesta a vorbit despre posibilitatea coborarii acesteia la 15% pentru companiile care produc in SUA, in timp ce importurile vor deveni mult mai scumpe. Intre timp, Germania a implinit doi ani de recesiune. Planurile de investitii ale Stallantis in SUA presupun, dupa cum arata un document intern, crearea a 1.500 de locuri de munca, redeschiderea unei uzine din Illinois, extinderea productiei la fabrica din Detroit si mai mult sprijin pentru uzinele din Ohio si Indiana. In octombrie 2023, uriasul multinational a hotarat construirea unei uzine de baterii de 3,2 miliarde dolari. Pentru eforturi de acest gen, administratia Biden a recompensat compania cu granturi de 335 milioane dolari.

Cu CEO-ul Carlos Tavares fortat sa demisioneze din cauza vanzarilor slabe, Stallantis si-a prezentat anul trecut si planurile de investitii pentru Europa: 2 miliarde euro in productia din Italia anul acesta, 6 miliarde euro in lantul de aprovizionare. De asemenea, impreuna cu grupul chinez CATL compania va investi 4,1 miliarde euro intr-un parteneriat pentru construirea unei fabrici de baterii cu litiu in Spania. Stellantis are acorduri cu mai multe companii nord-americane pentru furnizarea de metale rare. Dintre companiile germane, cu planuri recente de investitii in SUA se remarca colosul industrial Siemens.

Acesta a anuntat anul trecut ca va construi o fabrica noua de trenuri de mare viteza, cu 300 de locuri de munca, in statul New York. Va cheltui pe acest proiect 60 milioane dolari. Siemens Energy investeste 150 milioane dolari intr-o fabrica noua de transformatoare pentru infrastructura de electricitate in Carolina de Nord. Este primul proiect de acest fel al companiei in SUA. In 2023, Siemens Energy a decis sa investeasca 290 milioane dolari in trei uzine americane.

Mercedes-Benz a anuntat ca va investi un miliard de dolari in cresterea retelei sale de incarcare a masinilor electrice din America de Nord. Pentru aceasta, are ca partener compania americana Alpitronic. Instalatiile de incarcare sunt produse in SUA. BMW a promis deja in 2022 ca va investi 1,7 miliarde dolari in productia de masini electrice in SUA. Ca si alte companii europene, BMW va finanta, alaturi de parteneri, productia de metale rare in America de Nord, inclusiv SUA. In cazul BMW, banii se duc la start-up-ul american Phoenix Tailings. Volkswagen a mizat 48 milioane dolari pe productia de materie prima pentru baterii in regiune. De asemenea, gigantul auto german a pariat 5 miliarde dolari pe un parteneriat cu producatorul american de masini electrice Rivian pentru dezvoltarea de software pentru masini electrice. Rivian este considerat rivalul Tesla.

Iar BASF, cel mai mare producator de chimicale din lume, vrea sa extinda cu 70 milioane dolari uzina pe care o are in Cincinnati. Companiile franceze, conform celor mai recente date, au investit aproape 7 miliarde dolari in SUA in 2023, contribuind astfel cu 4,7% la totalul ISD-urilor primite de cea mai mare economie a lumii. Cifrele franceze arata ca stocul de investitii franceze in SUA se ridica la 370 miliarde dolari in 2023, cu 1% mai mult decat in anul anterior. Companiile franceze se remarca insa si prin investitii in productie in Mexic, o poarta de intrare in SUA pe care Trump o ameninta cu suprataxarea importurilor.

In datele guvernului american se observa tendinta generala de crestere a investitiilor straine in SUA din 2020 si pana in 2023. Cele venite de la companii germane au urcat in toti acesti ani, si inca semnificativ. Cele franceze, mai mici, s-au retras intre 2022 si 2023. Cresteri continue si consistente au mai avut investitiile venite din Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Suedia si chiar Norvegia.