Companii

Cele mai apreciate beneficii ale aderarii la UE sunt libertatea de a calatori, munci si invata oriunde in Uniune (73%), investitiile straine care au generat locuri de munca (63%) si fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii (63%), dar romanii sunt dezamagiti de eficienta EU in combaterea coruptiei, de felul in care vocea Romaniei este respectata ca parte din UE si de faptul ca tara a pierdut forta de munca bine calificata, arata raportul Pareto editia 2025.

Analiza include peste 100 de indicatori care prezinta o imagine a societatii romanesti, obtinuta prin compararea a doua populatii: publicul comercial, adica marea masa a romanilor adulti, si publicul Pareto - primii 20% dintre ei dupa venit.

"Raportul Pareto ofera context esential pentru strategii de business si marketing ancorate in realitate", declara Mihai Barsan, cofondator al Pareto Report. "De exemplu, 95% din oamenii din bula mea de Linked-in, majoritatea manageri de succes, sunt de parere ca in Romania se traieste mai bine acum decat inainte de aderarea la EU. In schimb, doar 43% din publicul comercial crede asta, iar procentul scade la 35% intre cei care folosesc frecvent TikTok. Afacerile romanesti si multinationale care beneficiaza de apartenenta noastra la UE ar trebui sa faca ceea ce tine de ele pentru a apara ideea europeana, nu o mai pot considera un dat."

Cu privire la Romania ca parte din UE, raportul scoate la lumina un aparent paradox.

Doar 43% din respondenti sunt de parere ca se traieste mai bine in Romania acum decat inainte de aderarea la UE, iar 15% se gandesc sa emigreze.

Si totusi, cand e vorba de actiuni concrete, cei 15% ar lua categoric directia Occidentului (Europa sau America).

Nici macar unul din sutele de respondenti nu a mentionat Rusia sau China ca o posibila destinatie.

"Observam un clivaj intre ceea ce ne spun datele si perceptia publicului in anumite zone. Chiar si ajustat la rata inflatiei, stim ca veniturile romanilor sunt mult mai mari in 2024 decat in 2007, pe toate categoriile de salariati. In schimb, nemultumirile legate de lupta impotriva coruptiei sau sentimentul ca vocea Romaniei nu este suficient auzita sunt greu de masurat intr-o maniera obiectiva. Personal, tind sa cred ca nemultumirile privind situatia curenta genereaza o re-imaginare a ultimelor decenii.", a comentat Dr. Robert Santa, Cercetator-sef Rethink Romania

O alta dimensiune a contextului este fateta stirilor false. Desi nivelul de incredere in mass media este foarte scazut, totusi doi din trei respondenti sunt de parere ca lor nu li s-a intamplat niciodata sa fie pacaliti de stiri false -- in schimb jumatate dintre acestia cred ca acest lucru li se intampla altora.

Dezinformarea e strans legata si de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ 3 aplicatii de acest fel utilizate frecvent de romanii digitalizati (utilizare in ultimele 2 saptamani). Clasamentul primelor 5 platforme arata astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%

"Fenomenul stirilor false e un aspect esential de analizat in contextul rascrucii pe plan social si politic pe care o traversam in aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educational al tarilor scandinave, si sesizam nevoia acuta a acesteia si in Romania (si probabil ca aceste preocupari se regasesc in toate tarile dezvoltate ale lumii). Cu toate ca la prima vedere ne gandim la educatia prin intermediul scolilor, explozia social media a cuprins toate palierele de varste; devine important, astfel, sa existe parghii de dezvoltare a gandirii critice si de combatere a dezinformarii cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toti romanii, indiferent de varsta", declara Manuela Mancas, fondator AHA Moments si co-fondator The Pareto Report.

Un subiect important si cu implicatii inclusiv asupra comunicarii de brand este pozitionarea fata de familia traditionala. Raportul ne arata ca romanii sunt in marea lor majoritate conservatori. Nu este o surpriza, avand in vedere ca famila este de departe cea mai importanta valoare a romanilor, cel putin la nivel declarativ, urmata de cinste si respect.

Un indicator cu implicatii in politica si management este increderea in potentialul de lider al femeilor. 6 in 10 respondenti sunt de parere ca barbatii si femeile pot fi la fel de buni lideri. Definind caracteristicile liderului ideal, romanii puncteaza gandirea critica si pun pe primul loc capacitatea de a lua decizii bazate pe informatii solide, dar si asumarea acelor decizii (66%). Profilul unui bun lider este completat de simtul responsabilitatii (60%), abilitatile de comunicare (58%) si de integritate (51%).

Raportul Pareto este derulat anual, din 2021, fiind un proiect realizat, in parteneriat, de catre AHA Moments si firma de consultanta strategica The Engine.