Companii

In Romania, fiecare tona de material reciclat are potentialul de a fi transformat in noi produse, fara a mai fi nevoie de exportul acestora in alte tari pentru procesare. Daca am valorifica toate resursele reciclabile pe plan intern, am putea stimula industriile locale, crea locuri de munca si reduce amprenta de carbon, considera Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor, Padurilor.

"Toate materialele reciclabile ar trebui sa fie transformate in alte bunuri tot in Romania. Daca vorbim de plastic si PET, avem in Buzau o fabrica care proceseza o cantitate semnificativa din PET-urile recuperate. In schimb, daca vorbim de sticla reciclabila, din pacate, in momentul de fata ea merge in Polonia sau Ungaria. Ne-am propus sa identificam o sursa de finantare la nivel guvernamental pentru a putea atrage o investitie in Romania pentru procesarea sticlei. Este o industrie cu valoare adaugata mare, care presupune investitii foarte mari si costuri de operare foarte mari. Cred ca existenta unei astfel de facilitati de procesare a sticlei ar inchide bucla circularitatii despre care vorbim atat de des", a spus Mircea Fechet la conferinta ZF ESG 2024.

Alte declaratii:

￢ Sistemul de Garantie-Returnare. In septembrie am reusit sa recuperam 81% din ambalajele puse pe piata in luna respectiva, in crestrere fata de luna august cand recuperarea a ajuns la 78%. Pana in prezent avem 7 centre in tara, in care activeaza 120 de lucratori. 1.100 de soferi transporta materialul reciclabil

￢ Industria atrage finantari pentru a-si mari capacitatea de productie. Investitii in reciclarea PET-ului in reciclarea sticlei. Este important ca orice politica este adoptata, sa existe intotdeauna o evaluare a modului in care masura respectiva se reflecta in mediul de afaceri.

￢ Ar fi bine sa luam in calcul si producerea altor bunuri in Romania precum vata bazaltica, termopanele de ultima generatie, elemente care reduc factura la energia electrica sau la gaze.

￢ Daca ne referim la finantari in sectorul apa-canal, in Romania exista cel putin 4 surse de finantare - o finantare din PNRR, una din fostul POIM, o finantare nationala prin programul Anghel Saligny si mai nou din AFN. Insa problema nu este finantarea, ci faptul ca aceste proiecte avanseaza foarte greu.

￢ La paduri, avem o tinta finala pentru 2026 de 26.000 de hectare si o tinta intermediara pentru Cererea de plata 5 de 6.000 de hectare. Pentru programul de impaduriri, in acest moment avem contracte semnate pentru 7.800 de hectare, care urmeaza sa fie impadurite in acest sezon. Este un progres bun, dar tinta finala ridica ingrijorari.

￢ O sa avem 350 de puncte de monitorizare video, care vor folosi AI, si care vor putea in timp real sa interogheze SUMAL-ul (sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilitatii materialelor lemnoase). Suntem in prin proces de executie a acestui proiect. Nu avem programe intarziate.