Business international

China isi construieste fabrici dupa fabrici, produce mai mult decat poate consuma piata ei interna si exporta excesul, ceea ce creeaza probleme pentru companiile din industria occidentala. Guvernele din SUA si Comisia Europeana acuza Beijingul ca incurajeaza concurenta neloiala si-i cer sa se potoleasca. Ameninta si cu aplicarea de masuri de protectie.

Adevarul este ca de mai bine de un deceniu China isi exporta supraproductia, incepand cu cea de otel si terminand cu panouri solare, aceasta reflectand si diferitele modele de crestere economica pe care le incearca Beijingul, dar si esecurile diferitelor strategii si problemele economice interne. Iar analistii avertizeaza ca supracapacitatea industriala a Chinei nu este ceva care sa dispara prea curand.

Aflat in vizita in China, cancelarul german Olaf Scholz le-a cerut oficialilor chinezi sa rezolve problema supracapacitatii industriale a tarii. Excesul de productie, efect al cererii interne slabe, dar, in unele cazuri, si al supracapacitatii, face ca marfurile chineze exportate sa fie mai ieftine si mai abundente, ceea ce tinde sa-i scoata din joc pe producatorii europeni. "Competitia trebuie sa fie corecta", a spus Scholz. Astfel, liderul german a facut ceea ce Ursula von der Leyen, presedinta Comisiei Europene, a cerut ca Europa sa discute mai "barbateste" cu Beijingul despre supracapacitatea industriala chineza.

Pe aceleasi pozitii cu europenii se afla si Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA, care intr-o vizita recenta in China a declarat ca este "ingrijorata in special" de impactul economic pe care-l are supracapacitatea industriala chineza. Este o poveste ce persista de cand guvernul de la Beijing a incercat sa transforme China din fabrica de "chinezarii" a lumii intr-o economie orientata spre consum si productia de bunuri de valoare adaugata mai mare.

Cand modelul economic avea ca motor de crestere constructiile - uriase proiecte de infrastructura sau orase intinse nou-noute - industria chineza si-a cladit o capacitate masiva de productie de otel ieftin, devenita supracapacitate cand preturile activelor imobiliare au inceput sa scada si pe masura ce in sector a dospit o criza a datoriilor. Excesul de capacitate de productie a ramas si va mai ramane. Sectorul imobiliar are in continuare probleme. Producatorii de otel investesc masiv in complexuri siderurgice pe carbune, o forma de energie ieftina, dar poluanta. Spraproductiei de otel i se adauga acum cea de componente pentru industria energiei verzi. Companiile chineze prefera sa produca in pierdere si sa exporte ieftin pentru nu a pierde din cota de piata, dupa cum arata analizele S&P Global despre piata otelului. Acestea spun si ca supracapacitatea din sector este in crestere, in conditiile in care facilitati noi, mai productive, iau locul altora vechi, desi anul trecut se vorbea de limitari impuse de guvern.

Acestea s-au dovedit a nu fi stricte si pot avea acelasi statut si anul acesta daca avertismentele lui Scholz si ale lui Yellen raman fara efecte. De asemenea, S&P estimeaza ca anul acesta, in lipsa clientilor chinezi, exporturile de otel ar putea atinge niveluri ridicate nemaivazute din 2016. Dupa cum a observat The Wall Street Journal, companiile industriale ale Chinei isi rezolva prin exporturi problemele de acasa. Supraproductia masiva incepe sa caracterizeze si alte sectoare, cum sunt cele ale materiilor prime nemetalice, echipament telecom si unelte electrice, se arata intr-un raport al think tankului Rhodium.

In plus, deoarece consumul din China inca nu si-a revenit din socul creat de pandemia de COVID-19, sunt fabricate din abundenta alimente, textile si chimicale, ceea ce ar putea aduce scaderi semnificative de preturi pe pietele internationale. In vremuri cu inflatie ridicata, acest lucru ar fi binevenit.

China exporta de mult timp deflatie. Insa preturile mici ale productiei chineze pot scoate din joc producatori din alte parti. China este singura dintre economiile mari ale lumii unde preturile de consum scad. Ultimul puseu de deflatie a inceput anul trecut, potrivit Reuters.

Unii percep o supraproductie si supracapacitate si in sectorul masinilor si bateriilor electrice. Insa, apreciaza Bloomberg, desi cererea de pe piata chineza pentru aceste produse slabeste, China nu inunda cu exces pietele externe. Pur si simplu producatorii chinezi sunt mai eficienti decat restul deoarece au mai multa experienta.

In sectorul auto exista supracapacitate, dar data de reorientarea consumatorilor si guvernului dinspre masini cu motoare cu ardere interna spre masini electrice. Supracapitate este, dar nu si supraproductie. Bloomberg scrie, dupa o analiza a datelor din industria chineza, ca desi economia are o supracapacitate industriala larg raspandita, o mare parte din aceasta este determinata de industrii in care statele occidentale nu concureaza cu China, cum ar fi bunurile low-tech si cele legate de implozia sectorului imobiliar - de la ciment la mobila.

Liderii chinezi au investit bani in productie, concentrandu-se pe noi industrii, cum ar fi vehiculele electrice, bateriile si energia regenerabila, in timp ce Beijingul cauta noi surse de crestere pentru economia in incetinire. Partenerii comerciali ingrijorati de perspectiva ca importurile cu costuri reduse sa le inunde pietele si sa distruga locuri de munca reactioneaza - si in unele cazuri ridica bariere in calea comertului cu produse chinezesti. Fortele pietei erodeaza deja capacitatea. Companiile chineze de energie solara si baterii au anulat mai multe proiecte mari in acest an, iar sectorul se pregateste pentru un val "brutal" de falimente.

Acest lucru are un dezavantaj pentru concurentii de peste mari. Valul de falimente din sectorul solar al Chinei din urma cu un deceniu a lasat in picioare doar firmele cele mai avansate. Chiar si asa, producatorii chinezi de panouri solare controleaza peste 80% din piata mondiala, in timp ce China contribuie cu doar 36% la cererea mondiala. Problema de astazi a supracapacitatii poate deveni provocarea de maine in materie de competitivitate. Beijingul insista acolo unde a vazut ca are succes. Creditele pentru productie acordate de cele patru mari banci de stat ale tarii au crescut cu 25% anul trecut, pana la 1.200 miliarde dolari, vizand sectoare strategice precum tehnologia si energia curata.

Sprijinul da roade: acest din urma sector a fost cel mai mare motor de crestere economica in 2023, contribuind cu 1.600 miliarde dolari la economia chineza, reprezentand 40% din expansiunea PIB-ului, conform grupului de cercetare Carbon Brief. Guvernul va cauta sa repete succesul anul acesta pentru a-si atinge din nou tinta de crestere de 5%. Motorul industrial al Chinei trebuie sa mearga cu viteza maxima inainte.