Opinii

Comisia Europeana a comunicat saptamana trecuta Planul sau de Actiune pentru Energie Ieftina ( Planul ) intr-un moment marcat de provocari si schimbari majore pentru Uniunea Europeana. Sub egida deblocarii adevaratei valori a Uniunii Energetice, Planul trebuie sa contribuie la refacerea competitivitatii UE prin preturi convenabile si stabile pentru energie.

Decarbonizarea economiei ramane un obiectiv central, Comisia publicand si Acordul pentru Industrie Curata (Clean Industry Deal - https://commission.europa.eu/topics/eu-competitiveness/clean-industrial-deal_en ). Insa, protectia mediului si schimbarile climatice nu sunt principalul motor al noilor politici trasate in Plan, ci nevoia strategica a Europei de a fi independenta energetic: problema combustibililor fosili este pretul si dependenta fata de state terte intr-un context geopolitic dificil.

Sunt identificate trei cauze pentru preturile mari ale energiei din UE: dependenta de combustibili fosili importati, ineficienta si lipsa de integrare a retelelor de electricitate si costurile de retea in crestere alaturi de taxe si contributii.

Planul prevede 4 Piloni si 8 actiuni concrete alocate pe fiecare pilon in parte, cu masuri si termene de implementare.

Pilon I: Reducerea costurilor cu energia

Vor fi implementate patru actiuni distincte:

Facturile de electricitate vor fi mai accesibile prin aplicarea de tarife de retea care impulsioneaza investitiile si flexibilitatea, reducerea taxelor si contributiilor aplicate de Statele Membre si prin reducerea costurilor de furnizare ca urmare a cresterii competitivitatii.

Este de remarcat intentia Comisiei de a elabora o metodologie cadru de stabilire a tarifelor de retea, cu posibilitatea ca aceasta sa devina obligatorie, semnaland astfel discrepante intre Statele Membre. De asemenea, Statele Membre vor fi sprijinite sa acorde finantare de la bugetele nationale pentru implementarea unor investitii majore in retele.

Costul de furnizare a energiei electrice trebuie redus prin impulsionarea contractelor pe termen lung (PPAs), reducerea procesului de autorizare a capacitatilor de producere din surse regenerabile si a infrastructurii energetice, inclusiv pentru reactoarele nucleare de tip SMR, cresterea capacitatilor de interconexiune intre Statele Membre si cresterea flexibilitatii sistemului pentru a incuraja consumul in intervalele cu productie ridicata (demand response).

Planul subliniaza faptul ca exista inca unele bariere pentru implementarea PPAs, precum intarzierea investitiilor in capacitati de interconexiune si subutilizarea unora existente, dar si lipsa masurilor pentru flexibilizarea consumului. Cu privire la acest ultim aspect, o problema majora este reprezentata de lipsa contoarelor de masura cu adevarat inteligente, ce permit aplicarea tarifelor diferentiate in functie de ora la care se consuma energia.

Asigurarea unei piete functionale de gaze prin impiedicarea oricaror potentiale manipulari de piata si asigurarea furnizarii de gaze naturale lichefiate (GNL) din surse diverse la preturi negociate in bloc prin agregarea cererii si alinierea strategiilor de cumparare. Se considera inclusiv implementarea modelului japonez de investitii in capacitati de export a GNL-ului in state terte producatoare, spre exemplu prin acordare de finantari avantajoase. Se confirma astfel rolul major pe care gazele naturale il vor juca in continuare in mixul energetic al Uniunii Europene. Cresterea eficientei energetice prin asigurarea unei piete UE a serviciilor de eficienta energetica astfel incat consumatorii sa aiba acces la preturi competitive si servicii de calitate. De asemenea, se urmareste intarirea regulilor privind comercializarea produselor ce nu respecta standarde de eficienta energetica, precum electrocasnice importate din state terte.

Pilonul II: Finalizarea Uniunii Energetice

Comisia considera necesara integrarea mai profunda a sectoarelor energetice din Statele Membre precum si cresterea gradului de electrificare a economiei UE.

In acest sens, Comisia va actiona prin elaborarea unei serii de politici si masuri legislative: Planul de Actiune pentru Electrificare (T1 2026), Strategia pentru Incalzire si Racire (Q1 2026), Foaia de Parcurs Strategica pentru Digitalizare si Inteligenta Artificiala pentru Sectorul Energetic (2026), Strategia pentru Fisiune ce va include implementarea de structuri PPP in vederea accelerarii dezvoltarii tehnologiei, Strategia pentru Investitii in Energie Curata, actualizarea Programului Nuclear Ilustrativ (PINC), Cartea Alba pentru integrarea mai profunda a pietei de electricitate (inceputul anului 2026). De asemenea, Comisia cere transformarea Planurilor Nationale privind Energia si Clima in planuri strategice de investitii.

Pilonul III: Atragerea investitiilor si asigurarea implementarii

Scopul acestui pilon este de a reduce nesiguranta investitorilor prin crearea unui parteneriat intre producatorii de energie curata, care au nevoie de predictibilitate si siguranta cererii, consumatorii industriali, acestia avand nevoie de siguranta furnizarii si preturi stabile, UE si guvernele Statelor Membre ce pot oferi un cadru de reglementare stabil si masuri pentru facilitarea investitiilor.

Actiunea prevazuta de Comisie in cadrul acestui pilon consta in implementarea unui "contract tripartit pentru energie ieftina" intre acesti actori. Masurile concrete de implementare nu sunt prevazute in Plan, insa putem anticipa, in primul rand, rolul UE si al Statelor Membre in stabilirea unui cadru de reglementare stabil care sa incurajeze PPA-urile pe termen lung intre producatorii de energie curata si marii consumatori de energie electrica, spre exemplu implementarea unui regim derogator de la regulile (uneori incompatibile) ale furnizarii normale de energie electrica.

Pilonul IV: Pregatirea pentru posibile crize energetice

Planul prevede doua actiuni in acest pilon:

Securitatea aprovizionarii trebuie garantata pentru ca preturile sa fie stabile . In acest sens, Comisia va elabora o propunere legislativa de revizuirea a cadrului de reglementare pentru siguranta energetica, incorporand mecanismele si lectiile din recenta criza energetica. Sunt necesare masuri suplimentare pentru reducerea impactului crizelor de pret . Astfel, Comisia va consilia Statele Membre in vederea implementarii unor mecanisme de incurajare financiara a consumatorilor sa reduca cererea la orele de varf, iar operatorii de sistem vor coopera strans pentru cresterea capacitatilor de interconexiune in situatii exceptionale.

Toate cele opt actiuni descrise mai sus sunt considerate de catre Comisie masuri pe termen scurt, a caror implementare va incepe imediat, in special modificari ale cadrului de reglementare.

Planul recunoaste nevoi si probleme semnalate deja de mediul privat (unele cu mult timp inainte) si afirma o schimbare majora de viziune, energia si procesul de decarbonizare a acesteia fiind acum in primul rand un factor determinant pentru competitivitatea economiei UE. Totusi, problema sursei de productie a unor echipamente cheie pentru tranzitia energetica (panouri fotovoltaice, invertoare, sisteme de stocare etc.) nu este tratata si risca sa schimbe o forma de dependenta (combustibili fosili) cu alta (echipamente si servicii din state terte). Pilonul II si Pilonul III al Planului trebuie sa trateze in mod direct si aceasta provocare majora.