Opinii

In ultimii ani, a vorbi despre sanatatea mintala in capitalism inseamna a recunoaste ca aceasta problema nu este doar una personala, ci si politica. Nu putem separa bunastarea psihica de conditiile sociale si economice in care traim. O abordare reala a sanatatii mintale necesita politici care reduc inegalitatile, asigura un venit minim garantat, reglementeaza piata muncii pentru a preveni exploatarea si promoveaza solidaritatea in locul competitiei feroce.

De cele mai multe ori, degeaba faci terapie pentru burnoutul care vine la pachet cu jobul sau pentru anxietatea pe care o simti fata de incertitudinea financiara. Problema pare sa fie insusi capitalismul. Sistemul economic in care traim influenteaza nu doar conditiile materiale de viata, ci si starile noastre emotionale, perceptia despre sine si relatiile sociale. Ritmul accelerat al pietei muncii, precaritatea economica si individualismul impus de piata creeaza un mediu in care sanatatea mintala este adesea sacrificata in numele productivitatii si al profitului.

Una dintre cele mai evidente legaturi dintre capitalism si sanatatea mintala este presiunea constanta a pietei muncii. Sistemul prezent valorizeaza competitia si eficienta maxima, iar angajatii sunt supusi cerintelor excesive care duc la stres cronic, anxietate si burnout - termenul care pare sa defineasca viata majoritatii angajatilor din prezent. Orele suplimentare, nesiguranta locului de munca si lipsa unui echilibru intre viata profesionala si cea personala contribuie la epuizarea emotionala si psihologica. In plus, cresterea numarului de locuri de munca "precare" - cu salarii mici, fara beneficii si fara siguranta pe termen lung - alimenteaza acest climat de incertitudine si anxietate.

Nesiguranta economica este direct legata de depresie si alte tulburari mintale, afectand mai ales tinerii si categoriile vulnerabile. Capitalismul promoveaza si o cultura a individualismului, in care succesul personal este considerat exclusiv responsabilitatea individului, iar esecul este perceput ca o vina personala. Acest model ignora complet influentele structurale asupra vietii fiecaruia, precum inegalitatile sociale, accesul limitat la educatie si sanatate sau discriminarea sistemica.

Cititi continuarea pe www.businessmagazin.ro

Oana-Maria Ionita este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, Dupa Afaceri PREMIUM