Opinii

Asa dupa cum era de asteptat dupa scoaterea facilitatilor fiscale pentru IT, constructii si industria alimentara, cresterea economica a incetinit brusc pe trimestrul I fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 0,5%, fata de 2,1% pe tot anul 2023.

Datele detaliate despre PIB pentru primul trimestru date recent publicitatii de Institutul de Statistica ne arata o scadere a constructiilor cu 2,3%. Este mai putin decat scaderea de pe primele trei luni a volumului lucrarilor de constructii, de 7%, pentru ca la calculul PIB intra doar valoarea adaugata a sectorului, adica volumul din care se scade consumul intermediar - energie, materii prime.

Insa este evident ca lucrarile publice sunt insuficiente ca volum pentru a compensa scaderea lucrarilor de constructii rezidentiale provocata de dobanzile mari la creditele ipotecare.

IT&C a crescut fata de acelasi trimestru din anul anterior cu 1,9%, in timp ce sectorul de activitati profesionale si activitati de servicii suport - adica asa-numitele centre de servicii - a scazut pentru prima data in ultimii 10 ani cu 3,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Industria scade in continuare, cum era de asteptat avand in vedere evolutia zonei euro, unde merg 70% din exporturile industriale locale, cu 0,8% pe primul trimestru, iar comertul creste doar cu 0,4%.

Ce ne spun aceste date pentru tendintele care se vor inregistra pe tot anul? Ce se poate spune pe baza lor - vom avea cresterea de 3% prognozata pentru 2024 de care depinde si executia bugetara sau nu?

Cel mai important, este foarte dezamagitoare scaderea de la centrele de servicii. Este prima scadere probabil de la criza din 2009 incoace, deci de 15 ani. Cand in 2019 London Stock Exchange Group (LSEG), adica bursa de la Londra, a anuntat ca va investi la Bucuresti intr-un centru de servicii multi au inteles la inceput ca venerabila institutie financiara londoneza vrea sa cumpere Bursa de Valori din Romania.

De fapt, LSEG si-a mutat aici o parte din operatiuni, iar acum a ajuns la 1.000 de angajati, venituri declarate de 335 milioane de lei si 21 de milioane de lei profit net in 2023. Aceste venituri sunt de fapt sume facturate de catre sucursala locala catre grupul londonez. Britanicii au venit la Bucuresti dupa un studiu aprofundat al pietelor din regiune, iar pregatirea fortei de munca locale a contat.

Centrul de servicii actuariale al Allianz de la Bucuresti, centrul ING sau al Amazon de la Iasi sunt alte exemple, cu mii de angajati care indeplinesc diverse sarcini pentru grupurile din care fac parte. O alta categorie sunt companii precum Genpact sau CapGemini, al caror core business este exact tipul acesta de operatiuni.

Cele doua sectoare, IT&C si centrele de servicii, au ajuns in 2013 la 114 mld. lei respectiv 131 mld. lei valoare adaugata fiecare, adica insumat sectorul numit generic IT&C a fost anul trecut de 245 mld. lei, adica 15% din PIB. Daca se are in vedere faptul ca industria, ca urmare a scaderilor din ultimii ani, a coborat la o pondere de 19% din PIB, se vede anvergura acestui sector de activitate.

Cu cinci ani in urma, in 2018, IT&C-ul era la 49 mld. de lei iar centrele de servicii la 69 mld. lei, adica impreuna reprezentau 12% din PIB. Atunci industria era la 24% din PIB, deci dublu ca pondere. In doar cinci ani, IT&C-ul si centrele de servicii au ajuns la 15% din PIB, fata de 19% industria.

Daca s-ar pastra ritmul de crestere, "industriile" de IT&C si a centrelor de servicii ar ajunge poate industria clasica in urmatorii cinci ani.

Acum insa, evolutia este buna pentru cei cateva sute de mii de angajati din sector, pentru consum, pentru imobiliarele din Bucuresti, Cluj sau Iasi, dar are slabiciunile ei. Aceste centre de servicii, asa cum se umfla precum aluatul, la fel de repede pot scadea, pentru ca nu sunt integrate local ci pur si simplu indeplinesc joburi trasate de afara.

Este mult mai complicat si sa deschizi si sa inchizi o capacitate industriala fizica, o fabrica de anvelope sau de fier- beton, decat sa faci un centru de servicii de 1.000 de oameni pe care ii aduci intr-o cladire de birouri. Asa de repede vin, tot asa de repede pot pleca.

In plus, sectorul centrelor de servicii este supus acum celei mai mari transformari de la aparitia sa - inteligenta artificiala.

Dar dinamica schimbarilor creeaza oportunitati. O viziune pe termen lung de atragere a investitiilor in servicii cu valoare adaugata, de mentinere a IT&C-ului ca locomotiva a cresterii economice in Romania este necesara. Nu poti beneficia la nesfarsit de tendinte, mai trebuie sa le si construiesti.