Business international

Intre Inceputul anului 2022 si mijlocul anului 2023, banca centrala americana (Fed) a inasprit politica monetara in cel mai alert ritm de la inceputul anilor '80, majorand dobanda de referinta a Americii de la 0-0,25% la 5,25-5%. Cand strategii bancii se reunesc pe 17 si 19 septembrie, acestia vor incepe aproape sigur sa reduca dobanzile. Investitorii chiar se intreaba daca se va incepe cu o reducere de 0,5% in fata datelor economice mai slabe decat asteptarile.

Impactul imediat insa ar putea fi restrans. Bancherii centrali considera de multa vreme ca politica monetara nu are un efect instantaneu asupra economiei. Si totusi, in ultimul ciclu, cel putin pentru companii, efectul pare sa se fi resimtit mai tarziu decat in mod obisnuit.

Rezultatul neobisnuit: chiar in conditiile in care strategii se pregatesc sa reduca dobanzile, poate chiar agresiv, conditiile legate de dobanzi pentru unele parti ale economiei se vor inaspri, scrie The Economist.

In perioadele anterioare de inasprire a politicii monetare, relatia dintre dobanzile de politica monetara si platile companiilor in contul dobanzilor era una obisnuita: cu majorarea dobanzilor crestea si costul finantarii.

De data aceasta insa lucrurile nu au mai mers asa. Desi dobanzile au urcat puternic, platile nete ale companiilor in contul dobanzilor au scazut cu aproape 35%. De ce?

Prima explicatie este ca firmele americane au intrat in ciclul de inasprire a politicii monetare cu un nivel neobisnuit de ridicat al lichiditatilor. Prin urmare, dobanzile mai mari au insemnat castiguri mai mari de pe urma acestor detineri de cash.

O alta explicatie ii priveste pe creditori. Chiar cu dobanzile de politica in crestere, multe banci nu au trecut imediat mai departe costurile mai mari catre debitori. Rezervele mai mari de cash ale companiilor le-au oferit institutiilor increderea de a credita mai liberal. Costurile au crescut pentru firme, dar nu atat de mult pe cat era de asteptat.

Cea mai importanta explicatie reflecta comportamentul directorilor financiari. Companiile americane s-au imprumutat masiv pe termen mai lung, dupa ce Fed-ul a redus dobanzile. Dobanzile scazute au fost asigurate astfel, iar firmele au fost relativ izolate de inasprirea politicii ce a urmat.

Acum, insa, aceste aranjamente incep sa expire. Credite corporate pe termen fix de peste 2.500 miliarde de dolari urmeaza sa fie refinantate inainte de sfarsitul anului 2027. Durerea ar putea fi considerabila. Costurile legate de dobanzi vor creste.

Presedintele Fed Jerome Powell a semnalat ca este acum in favoarea finantarii ieftine. Insa indiferent de ce va face Fed-ul mai departe, companiile americane isi vor vedea probabil cheltuielile legate de dobanzi crescand. Aceasta complica misiunea Fed.

Cele mai importante companii americane cheltuie acum mai mult pe platile in contul dobanzilor la obligatiunile in dolari, iar nici chiar reducerile viitoare de dobanzi de catre Fed nu vor inversa imediat acest trend, noteaza la randul sau Reuters.

Costurile mai ridicate vor persista probabil cateva trimestre de-acum incolo, se arata intr-un raport al celei mai mari banci americane JPMorgan.

In perspectiva, amploarea si frecventa reducerilor de dobanzi de catre Fed sunt vitale pentru companii si investitori.