Economic

Ziarul Financiar a scris in mai multe randuri ca dezvoltarea retailului - mai ales a celui alimentar - trebuie realizata si analizata in paralel cu evolutia productiei autohtone de mancare si bauturi, un domeniu de siguranta nationala. Aceasta discrepanta in ceea ce priveste investitiile straine directe face ca piata locala sa fie una de consum si de import, mai degraba decat una de productie. Iar asta in contextul in care industria alimentara se numara printre sectoarele cu cel mai mare VAB (valoare adaugata bruta in economie).

"Prapastia" dintre soldul ISD-urilor din comert (in ansamblul sau, nu exista date defalcate) si industria de alimente, bauturi si tigari reprezinta o explicatie relevanta pentru cresterea constanta a deficitului comercial de produse alimentare (fara animale vii si cereale), care a ajuns la peste 6 mld. euro anul trecut. Romania are deficit comercial pe unele dintre cele mai importante categorii de alimente si bauturi, respectiv carne de porc, peste, lactate si branzeturi sau fructe si legume. Acest fapt inseamna ca romanii sunt fortati sa consume mai mult bunuri din import.

De altfel, unele dintre cele mai mari grupuri de bunuri de larg consum din lume, in frunte cu Mars, Nestle sau Ferrero au doar operatiuni de import si distributie in Romania, nu si productie.

Industria alimentara autohtona este in continuare una in care afacerile antreprenoriale sunt multe si importante. In segmentul de bauturi exista un mix intre actorii locali si cei straini, pe cand la tigari balanta inclina clar in favoarea acestora din urma.

Datele de la BNR referitoare la investitiile straine directe analizeaza la comun ISD-urile din industria alimentara, din bauturi si tutun. Daca ar fi scoase acestea din urma, suma ar scadea considerabil dat fiind ca jucatori internationali mari din sector au pompat multi bani local. Asta arata insa ca strainii au investit prea putin in productia locala de bauturi si, mai ales, alimente. Romanii sunt asadar cei care sustin dezvoltarea acestei industrii vitale pentru orice economie.

Pe de alta parte, in comert, atat in cel alimentar, cat si in alte segmente, domina numele straine. Mai exact daca numarul jucatorilor internationali este mic prin raport cu cel al actorilor romani, cand vine vorba de cota lor de piata, situatia se schimba dramatic. Astfel, cei zece mari jucatori din comertul alimentar modern au aproape 70% din vanzarile de bunuri de larg consum, pe cand restul de 50.000 de mici comercianti locali raman cu diferenta. Acest raport dezechilibrat de puteri a fost posibil prin investitii majore din partea companiilor straine.

Doar in 2023, lanturile straine de supermarketuri, bricolaj, electroIT, moda, mobila, cosmetice sau farmacii au investit 1,65 mld. euro in Romania. In cazul ISD-urilor din comert, sunt analizate la comun toate sectoarele acestui domeniu amplu pentru ca nu exista o statistica defalcata.

Totusi, cei mai multi bani merg, potrivit estimarilor ZF, catre retailul alimentar, care se dezvolta an de an cu sute de magazine de tip supermarket, hipermarket, discount ori proximitate moderna. In paralel insa, se extind si ceilalti comercianti care vad potential in Romania, o piata unde puterea de cumparare a crescut an de an, dar unde loc de crestere mai exista inca, dat fiind decalajul puternic fata de Occident.

Soldul ISD-urilor din comertul romanesc a depasit anul trecut, pentru prima data, pragul de 20 mld. euro, iar asta dupa ce companiile din industrie au continuat sa pompeze bani in dezvoltare, arata datele de la BNR. In industria alimentara pe de alta parte, soldul nu a ajuns nici la 5 mld. euro.

Cele doua domenii - comertul si industria alimentara - au pornit acum doua decenii de la un sold aproape egal al ISD-urilor.

La momentul acela, multe grupuri mari de FMCG intrau pe piata din Romania cumparand fabrici vechi, pe care le modernizau pentru a-si securiza pozitia pe piata. Intre timp insa, multe dintre fabricile acelea au fost inchise ca urmare a "eficientizariii operatiunilor.

Astfel, productia a fost mutata peste granita, iar Romania a ajuns sa importe anumite bunuri, chiar si unele de baza, precum lapte si carne. Ba mai mult, in Romania s-au inchis alte zeci de fabrici de zahar, napolitane sau bere in ultimii ani, iar in locul lor nu au fost puse la loc alte unitati de productie majore. Investitiile de peste 50 de milioane de euro in industria alimentara - mai ales cele de tip greenfield - pot fi numarate pe degete (cele de la o mana).

In ceea ce priveste comertul alimentar (dar nu numai), in fiecare an, indiferent de contextul economic, sute de milioane de euro, in unele cazuri chiar si aproape 1 mld. euro, sunt investite in dezvoltare, in deschiderea de 300-400 de magazine noi, in achizitia de terenuri sau in extinderea suprafetelor logistice. Astfel, local, se ridica constant magazine - Ntemplei de consum -, dar inauntru ele sunt alimentate cu bunuri Nmade in Polandi sau Nmade in Hungaryi.

In 2003 numarul investitorilor straini din comert putea fi numarat pe degete. Acum, ei sunt dominanti. Astfel, pentru fiecare leu investit in productia de mancare si bauturi, alti cinci lei au mers catre deschiderea de magazine. In aceeasi perioada de 20 de ani, deficitul comercial pe alimente a crescut de sapte ori.