Capitala de 100

"Intre 1921 si 1922, in contextul incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari, comisia pentru organizarea serbarilor incoronarii a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impunator Arc de Triumf in zona nordica a capitalei, pe soseaua Kiseleff. Din cauza timpului scurt insa, doar scheletul constructiei a fost turnat in beton armat, minunatele basorieliefuri exterioare fiind realizate din ipsos, fapt ce a determinat, pana la incheierea serbarilor de incoronare din octombrie 1922, degradarea fatadei Arcului de Triumf. Astfel, acesta a ajuns la inceputul anilor 1930 un "monument incomod" pentru imaginea "Micului Paris" interbelic.

De-abia in 1932, in urma referatului lui Nicolae Iorga adresat Consiliului de Ministri, s-a decis formarea unei Comisii care, analizand starea monumentului, a renuntat la demolarea constructiei inaltate in 1922, asa cum cerusera unele personalitati, propunand placarea structurii din beton cu piatra si inlocuirea basoreliefurilor din ipsos cu unele definitive, din piatra sau marmura de Ruschita. De data aceasta, autorul, arhitectul Petre Antonescu, a dat edificiului o nota mult mai sobra in ceea ce priveste finisajul exterior, cerand artistilor pe care i-a cooptat sa se incadreze in aceasta noua maniera de lucru.

Printre artistii care au lucrat la finisaj se numara Constantin Baraschi, Alexandru Calinescu, Mac Constantinescu, Cornel Medrea, Mihai Onifrei si Costin Petrescu, toti nume cunoscute in perioada interbelica. Anul 1936 a fost consacrat integral definitivarii monumentului, pentru ca la 1 decembrie in acelasi an, cand se implineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, sa aiba loc ceremonia inaugurarii. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a printului mostenitor Mihai, a membrilor guvernului Romaniei si a numerosi invitati de onoare din tara si din strainatate.

Dupa anul 1952 noile autoritati au sters elementele care aminteau de contributia regelui Ferdinand si a reginei Maria la victoria din 1918. Au fost inlaturate efigiile regale si inlocuite cu medalioane decorative, au fost sterse cuvintele proclamatiilor regale. Medalioanele de bronz pastrate la Muzeul Municipiului Bucuresti, au fost remontate abia dupa 1989 . Forma sa este aceea a unui paralelipiped, avand o temelie de 25 x 11,5 m si o inaltime de 27 m. Stalpii, pe care se sprijina monumentul au scari interioare, care duc spre terasa acestuia. Fatadele sunt decorate cu sculpturi in piatra, reliefuri, medalioane, coroane regale si chipurile reginei Maria si a regelui Ferdinand, care au contribuit la Marea Unire din 1918."