Capitala de 100

"Muzeul National de Arta are trei galerii si o istorie regala. El a reunit colectii disparate: Pinacoteca statului, piese valoroase din Colectiile Toma Stelian si Kalinderu, din Muzeul Simu si bineinteles colectia regala de arta. Galeria de Arta Europeana, Galeria de Arta Veche Romaneasca, Galeria de Arta Romaneasca Moderna insumeaza opere expuse intr-o maniera atractiva si moderna, orice vizita fiind un mod agreabil si instructiv de a petrece timpul. Galeria de Arta Europeana se afla in aripa Kretzulescu si reflecta, prin felul cum sunt distribuite cele 300 de opere, principalele scoli artistice ale Europei intre secolele XIV-XX.

Incepand cu goticul tarziu si Renasterea, continuand cu manierismul si caravagismul, pana la formulele barocului si rococoului, pictura italiana este reprezentata de operele maestrilor Domenico Veneziano, Jacopo Bassano, Bronzino, Jacopo Tintoretto, Luca Giordano, Orazio Gentileschi, Jacopo Amigoni. Ilustrand versiunea germana a goticului international ori formula Renasterii si manierismului nordic, colectia de arta germana se remarca prin opere de Bartholomaus Zeitblom, Lucas Cranach cel Batran si Hans von Aachen. Fervoarea religioasa si temperamentul arzator caracterizeaza pictura spaniola, trasaturi ce se pot remarca in panze semnate de El Greco, Francisco Zurbaran, Alonso Cano, Antonio Pereda. Realismul, misterul dat de clarobscur sau de pitorescul epic al scenelor de gen se regasesc in operele artistilor flamanzi, precum Bartholomaus Spranger, Pieter Brueghel cel Tinar, Pieter Paul Rubens, si olandezi, printre acestia numarandu-se Rembrandt Harmensz. van Rijn, Jan Davidsz. de Heem.

In salile de arta franceza coexista opere din secolele XVI-XX. Dintre artistii importanti fac parte: Jean-Baptiste Oudry, Nicolas de Largilliere, Gaspar Dughet, Joseph Parrocel alaturi de Claude Monet, Paul Signac, Alfred Sisley. Din colectia de sculptura, remarcabile sunt exemplarele din creatiile lui Auguste Rodin, Antoine Bourdelle si Camille Claudel.Galeria de Arta Veche Romaneasca ofera prin cele 900 de piese expuse, o imagine unitara asupra vietii culturale din provinciile istorice: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania din secolele XIV-XVIII. Printre acestea se evidentiaza fragmente de fresce (cele de la Curtea de Arges - 1526) si icoane (Plangerea Domnului - secolele XV-XVI, Sfintii Simeon si Sava- 1522-1523, ambele de la manastirea Curtea de Arges, Maica Domnului cu Pruncul incadrata de profeti - a doua jumatate a secolului al XVI-lea, manastirea Pangarati) si altele. Galeria cuprinde si un Tezaur, caruia ii sunt dedicate trei sali, in care sunt expuse piese laice si de cult din metale si pietre pretioase, bijuterii si accesorii de costum din secolele XIV-XIX.

Galeria de Arta Romaneasca Moderna reconstituie prin cele 700 de picturi si sculpturi traseul artei romanesti de la inceputul secolului al XIX-lea - ilustrat prin desprinderea de arta religioasa de sorginte bizantina - la epoca marilor clasici ai artei romanesti. Cele doua veacuri de arta, marcate de numeroase curente si tendinte artistice, sunt reprezentate atat de nume celebre, de referinta pentru intreaga cultura romaneasca, cit si de artisti valorosi mai putin cunoscuti inclusi pentru prima data in expunerea permanenta a Galeriei Nationale. Traditia portretistica si formalismul "zugravilor de subtire" sunt ilustrate in Galerie prin opere de Anton Chladek, Giovanni Schiavoni, Iosef August Schoefft, pe cand picturile lui Theodor Aman si Gheorghe Tattarescu arata felul in care acesti doi artisti au dat picturii romanesti o noua interpretare a academismului si neoclasicismului.

Alaturi de figuri centrale ale artei nationale ca Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Constantin Brancusi, Dimitrie Paciurea, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, nenumarati alti artisti intregesc configuratia de ansamblu a perioadei reprezentate, dintre acestia amintim pe: Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Sirato, Stefan Dimitrescu, Ion Jalea, Jean Al. Steriadi, Nicolae Darascu, Samuel Mutzner, Petre Iorgulescu Yor, Dimitrie Ghiata, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu etc. Tendinta de racordare la curentele manifeste pe plan european, constanta a culturii romane, este marcata in expunerea de arta romaneasca moderna prin operele de avangarda ale lui Victor Brauner, Marcel Iancu, Hans Mattis-Teutsch, Maximilian Herman Maxy, Arthur Segal, Ion Tuculescu."