Capitala de 100

Intr-o zona unde buldozerele lui Ceausescu nu au mai reusit sa ajunga, pe strada 11 Iunie, la numerele 36-38, foarte aproape de Dealul Patriarhiei si de un club frecventat de multi bucuresteni tineri, se incapataneaza sa reziste o casa cu un interior plin de culoare si bun gust. Adaposteste colectia Ligia si Pompiliu Macovei, ce cuprinde comori create sau stranse de o artista plastica si un arhitect ajuns diplomat.

„Este o casa salvata pentru ca, cum bine stim, in cadrul ansamblului de aici tot Dealul Uranusului, unde este acum Palatul Parlamentului, a fost daramat si urma si aceasta parte sa fie daramata”, a mentionat Delia Marinescu, muzeograf Colectia de arta Ligia si Pompiliu Macovei, intr-un interviu video pentru Descopera.

Imobilul foarte luminos a fost construit in anii de dinaintea Primului Razboi Mondial, intr-un stil arhitectural francez, cu tavan si grinzi inalte. In primii zeci de ani de existenta a fost, printre altele, magazin de palarii, dar si atelier de dulgherie si a adapostit ucenicii unei fabrici din zona. „Venind anii '50 a fost nationalizata si apoi reimpartita diferitilor locatari, oameni mai cu stare, mai fara stare, pana s-au ridicat minunatele blocuri”, a precizat muzeograful Delia Marinescu.

In 1952, imobilul a devenit locuinta de serviciu a lui Pompiliu Macovei, in vremea respectiva arhitect-sef al Capitalei. O perioada, el si sotia lui au impartit casa cu alti chiriasi.

„Colectia a fost ca un copil pentru ca ei doi nu au avut mostenitori si atunci toata investitia a fost facuta in ei, intr-o viata frumoasa si intr-un cadru frumos de viata. Prima caramida a colectiei este un tablou cumparat de la insusi Theodor Pallady, care se afla aici in holul de intrare, tablou care a fost cumparat cu banii de la nunta (casatoria celor doi a avut loc in 1939, n.r.)”, a specificat muzeograful.

Nascuta in Bucuresti in 1916, anul intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial, graficiana si pictorita Ligia Macovei a urmat cursurile de arta decorativa de la Universitatea de Belle-Arte din Capitala, unde a studiat printre altii cu renumita Cecilia Cutescu Storck.

„Inca de la inceput, ea a dezvoltat un simt al culorii foarte accentuat. Se vede si se urmareste tot acest simt in toata opera ei, dar pe langa simtul culorii, din desene putem sa vedem treaba asta, are o aplecare foarte usoara in modul de a face tusa si in modul in care poate sa schiteze din numai 2-3 linii un profil si un caracter uman”, a precizat Delia Marinescu.

Pentru celebrele schite pe care le-a facut la poeziile lui Mihai Eminescu si Tudor Arghezi, Ligia Macovei a primit mai multe premii ale Uniunii Artistilor Plastici si ale Academiei Romane.

„Pompilu Macovei, de formatie arhitect, este omul care a terminat Opera in stadiul in care il vedem astazi. Proiectul initial fiind facut de Octav Doicescu, dupa moartea acestuia Pompiliu Macovei termina proiectul arhitectural al Operei. La fel, tot lui ii datoram si proiectul Aeroportului Baneasa”, a adaugat muzeograful Colectiei de arta Ligia si Pompiliu Macovei.

Nascut in anul 1911, Pompiliu Macovei a devenit un arhitect modernist radical sub indrumarea profesorilor Horia Creanga si Octav Doicescu. De numele lui Pompiliu Macovei se leaga, printre altele, si crearea stadionului 23 August, actualul „Lia Manoliu”. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman pana in 1974, in 1959 isi incepe cariera in diplomatie, fiind consilier de ambasada la Paris. Conduce apoi misiunea dipomatica de la Roma, ulterior a fost ministru adjunct la Externe. Intre 1965-1971 a fost presedintele Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (actualul Minister al Culturii), fix in perioada de relativa relaxare a regimului comunist. Imediat dupa enuntarea in 6 iulie 1971 a celebrelor „Teze din iulie”, ideologice, Nicolae Ceausescu l-a destituit pe Pompiliu Macovei din functia de ministru al Culturii.

„Momentul '71 a fost unul in care multi dintre vechii oameni care au condus si erau la varf au iesit la pensie sau au fost frumos indemnati sa iasa la pensie, sau, pur si simplu, daca nu au vrut, au fost dati la o parte. Pompiliu Macovei, intr-adevar, pleaca de la conducerea Ministerului Culturii, dar el efectiv se retrage din toate functiile si se pensioneaza abia in 1977”, a mentionat Delia Marinescu.

„Este interesant de vazut ca Pompiliu Macovei, din punct de vedere politic, el isi incepe sau, ma rog, este un apropiat al vietii politice inca din anii '30. Practic, el a trecut prin Regalitate, prin scurta epoca a dictaturii militare. Dupa care trece prin tot Deceniul Rosu si anii '60 de usor dezghet, ca sa finalizeze, sa iasa total din politica in 1977. Adica chiar a fost un om foarte abil pana la urma, care a trecut prin foarte multe etape ale istoriei noastre politice, cel putin,” a apreciat in continuare muzeograful.

Imediat dupa plecarea de la Ministerul Culturii, Pompiliu Macovei este trimis la Paris, ca ambasador la UNESCO, functie pe care a detinut-o pana in 1977.

„Tot lui ii datoram si intrarea si faptul ca Romania are astazi un comitet in bordul UNESCO. In prisma acestei cariere pe care a facut-o, desi poate ca nu ne mai gandim astazi asa, ne gandim ca, poate, pur si simplu, a facut parte din nomenclatura comunista si asta este. Putem spune ca a fost un comunist. Nu a fost un comunist, a fost un om care a trait momentul istoric, pentru ca asta i-a fost dat sa traiasca, dar l-a trait cumva frumos si incercand sa puna Romania pe niste calapoade si pe niste culmi, atat de bine cat a putut”, a mai spus Delia Marinescu.

Mare iubitor de spectacole de opera si de arta, Pompiliu Macovei a adunat in casa sa obiecte de valoare, dincolo de marile creatii ale sotiei sale - tablouri si lucrari de grafica.

„Prin prisma aliantei dintre cei doi, au calatorit foarte mult si ea a surprins in pictura ei diferite peisaje, stari, lumini sau emotii pe care le-au simtit, calatorind fie in Franta, fie in Italia, fie in Spania, lucruri care in egala masura i-au imbogatit atat pe interior, cat au imbogatit si colectia. Pentru ca se poate observa, colectia este una eclectica. Asta inseamna ca este un mix din foarte, foarte multe domenii, arii. Adica avem de la pictura, sculptura, arta decorativa, piese de mobilier, piese de mobilier vechi si foarte vechi, piese de mobilier mai nou”, a precizat muzeograful.

Cei mai bine de 100 de ani de existenta si-au pus insa amprenta asupra acestui imobil care, in ciuda aspectului extrem de frumos de la interior, are nevoie de reconsolidare si restaurare. „Nu a avut si ne dorim sa primeasca, ca a trecut prin suficiente cutremure si ar fi bine sa... . Banui ca in momentul in care au plecat toti chiriasii, s-au asezat in casa, banui ca au facut ceva munca de reamenajare, reconsolidare. Cel putin o revaruire sigur s-a intamplat, dar nu as sti sa va zic cu exactitate. In orice caz, s-a pastrat destul de bine”, a afirmat Delia Marinescu.

Din 1952 si pana la decesul lor, cei doi soti au locuit in acest imobil, cu exceptia perioadelor in care au fost plecati in strainatate, in anii de delegatie. Ligia Macovei a murit in anul 1998, iar Pompiliu Macovei zece ani mai tarziu. Casa, care acum le adaposteste colectia, a ramas ca in vremea in care ei traiau. Se pot vizita cinci sali de la parter, cu exceptia dormitorului. La etaj se afla spatii de depozitare.

„El a lasat totul asa cum s-a gandit ca ar fi, inclusiv aranjamentul din atelier (fostul atelier al Ligiei Macovei, cea mai mare incapere si sala expozitionala din imobil n.r.) este aranjat de el. Totul este asa cum l-au lasat. Este o donatie data statului roman, in cazul de fata Primariei Municipiului Bucuresti”, a precizat muzeograful Colectiei de arta Ligia si Pompiliu Macovei. In momentul in care a fost donata, colectia cuprindea peste 1750 de lucrari de arta plastica, arta decorativa, mobilier si arta populara, alaturi de 8000 de carti si albume, in timp ce alte mii de volume au fost daruite Institutului de Arhitectura. „O parte din colectia de arta populara este la Muzeul Satului si o alta parte din colectia de arta si de pictura a Ligiei a plecat la Muzeul National de Arta”, a mai spus Delia Marinescu.

Mobilier de secol XVII, tablouri pictate nu doar de Ligia Macovei, ci si de Ion Tuculescu, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Al. Ciucurencu, Nicolae Tonitza, Ioan Andreescu sau Lucian Grigorescu, sculpturi, arta decorativa, aramuri, ceramica si portelanuri din Turcia, Caucaz, Persia, China si Japonia, o lampa care i-a apartinut lui Ion Mincu si care lumina biroul Louis-Philippe al lui Pompiliu Macovei, volume de mari autori romani si straini, multe cu autograf, toate sunt doar o parte dintre obiectele extrem de valoroase din Colectia de arta Ligia si Pompiliu Macovei.

„Valoros este si un jug de boi pe care Pompiliu Macovei l-a adunat dintr-o groapa de vechituri din Franta... . „Pana la urma, ei sunt tributarii unei educatii venite din Interbelic, pe care au pastrat-o si pe care au avut intuitia sa ne-o dea si noua mai departe. Asa incat probabil ca, de la Patriarhie pana sa ne oprim la bar, poate putem sa intram, sa bagam un cap sa vedem o altfel de lume aici, pe 11 Iunie”, a indemnat la final Delia Marinescu, muzeograf Colectia de arta Ligia si Pompiliu Macovei.