Crucea Eroilor Neamului (Crucea din Caraiman) a fost construita la ordinul Regelui Ferdinand si a Reginei Maria a Romaniei, scopul ei fiind acela de a comemora eroii prahoveni cazuti in Primul Razboi Mondial, pentru apararea tarii.
Monumentul, ridicat intre anii 1926-1928, este situat in saua masivului Caraiman, la 2291 de metri, find unic in lume prin altitudinea amplasarii si prin dimensiunea sa. Crucea din Caraiman are o inaltime de 28 de metri si doua brate, fiecare avand cate sapte metri. Constructia a fost desemnata cea mai inalta cruce din lume amplasata pe un varf montan, conform Guinness World Record.
Constructia a fost realizata de lucratorii de la Directia de Poduri din cadrul CFR, cu ajutorul intregii comunitati din Busteni, elevi si studenti. Ridicarea materialelor s-a facut cu ajutorul cailor si al carelor trase de boi.
La inceput, crucea fusese introdusa direct in stanca, soclul fiind realizat in anul 1930, avand ca rol o mai buna incastrare a structurii metalice. In faza incipienta, monumental era dotat cu un generator electric ce punea in functiune 120 de becuri de 500 de W. Aceastea erau distribuite pe conturul crucii. Crucea era aprinsa in fiecare an in noaptea de Sfanta Maria, pe 15 August, dar si de Ziua Eroilor, pana la instalarea comunismului in Romania. In perioada comunista, monumental a fost in pericol de mutilare, zvonindu-se ca bratele sale ar urma sa fie taiate, iar in varf sa fie montata o stea rosie.
La Crucea din Caraiman se poate ajunge din Busteni, cu telecabina pana la Cabana Babele, iar de acolo se merge pe un traseu marcat pana la Cruce. Un traseu alternativ este acela de pe Jepii Mici, drumul fiind de aproximativ patru ore si jumatate, accesibil doar vara. De asemenea, se mai poate ajunge cu telecabina Pestera-Babele sau urmand traseul marcat de la Piatra Arsa.
Crucea ridicata in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial reprezinta un monument istoric clasat in grupa A, de valoare nationala si universala, conform Listei Monumentelor Istorice alcatuite de Ministerul Culturii, redevenind, in sfarsit, un simbol al culturii si istoriei Romaniei.