×

Accesează
contul existent

100 de locuri de vizitat

Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges, situata in localitatea Curtea de Arges, judetul Arges, a fost ctitorita intre anii 1512-1517, la dorinta domnitorului Neagoe Basarab, fiind o constructie impunatoare, ce are o inaltime de 25 de metri, o lungime de 18 metri si o latime de 10 metri.

Manastirea este construita in stil bizantin, cu elemente exterioare cu influente armene, arabe si persane. Pictura a fost realizata de Dobromir Zugravul din Targoviste, cel care a pictat si Manastirea Dealu, fiind finalizata abia in anul 1526, in timpul domniei lui Radu de la Afumati, ginerele lui Neagoe Basarab. Frumusetea picturii a determinat numerosi istorici sa o compare cu celebra Sfanta Sofia din Constantinopol. Interiorul manastirii este plin de simbolism biblic, un exemplu fiind reprezentarea celer 12 apostoli prin 12 coloane executate dintr-un singur bloc. Sfintirea manastirii a avut loc in data de 14-15 august 1517, fiind prezent insusi domnitorul Neagoe Basarab.

De-a lungul timpului, constructia a fost afectata de doua incendii, in anii 1866 si 1867, asftel incat au fost distruse cladirile seminarului, paraclisul si turnul de la intrare. Manastirea a fost restaurata in 1875, la initiativa regelui Carol I, de catre arhitectul Lecomte du Nouy, fiind modificate radical structurile interioare ale constructiei. Tot la initiativa regelui Carol I, catedrala a fost transformata in necropola pentru familia regala. Incepand cu anul 1914, aici au fost inmormantati regii si reginele Romaniei: Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria, Carol al II-lea (nu insa si Regina Elena, al carei loc de veci se afla la Lausanne, Elvetia), precum si Mihai I si sotia sa Ana.

In incinta manastirii se gasesc Evanghelia invierii din Sambata Mare - scrisa de Regina Elisabeta cu litere de aur, moastele Sfintei Filofteea, precum si o parte din moastele Sfintilor Serghie, Vach si a mucenitei Tatiana. Manastirea poarta hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august.

"(…) Stai, mandruta mea, /Nu te speria, /Ca vrem sa glumim /Si sa te zidim! /Ana se-ncredea /Si vesel radea. /Iar Manea ofta /Si se apuca /Zidul de zidit, /Visul de-mplinit. (…) Manoli, Manoli, /Mestere Manoli! /Zidul rau ma strange, /Trupusoru-mi frange! //Iar Manea tacea /Si mereu zidea (…)"

De aceasta zidire se leaga numeroase legende, cum este aceea a mesterului Manole, surprinsa in versuri de catre Vasile Alecsandri in Balada Mesterul Manole. Aceasta spune ca Neagoe Basarab pusese cei mai iscusiti mesteri ai timpului sa zideasca manastirea, dar ce construiau ei ziua, se darama in timpul noptii. Unul dintre mesteri, Manole, a avut un vis care i-a aratat ca trebuia zidita sotia unuia dintre mesteri in zidul manastirii, pentru ca aceasta sa nu se mai darame. Cand nevasta mesterului Manole, pe nume Ana, a venit a doua zi cu merinde, Manole a zidit-o in latura sudica. Dupa finalizarea constructiei, fiind impresionat de frumusetea acesteia, Neagoe Basarab a dat ordin ca sa fie indepartate scarile care duceau pe acoperis, pentru ca mesterii sa nu mai poata cobora ca sa zideasca o biserica mai frumoasa. In urma acestui eveniment, mesterul Manole si-a improvizat aripi din sita pentru a zbura, dar s-a prabusit. Legenda spune ca in locul unde a atins pamantul a iesit un izvor care simbolizeaza lacrimile acestuia.

Articole asemanatoare