Zf 24

￢ Ponderea variaza de la o retea la alta, fiind influentata de tipul de magazin, de modelul de business, dar si de alte elemente

￢ In medie insa, in comertul modern local, 70-80% din bunurile alimentare procesate de la raft sunt realizate aici

￢ Exista insa o discutie daca se considera a fi bun romanesc un articol ale carui ingrediente sunt aduse din strainatate pentru a fi procesate pe plan autohton

￢ Ce este asadar un produs romanesc?

Circa 70% dintre produsele alimentare procesate de pe rafturile supermarketurilor si hipermarketurilor locale sunt romanesti, a spus recent Florin Barbu, Ministrul Agriculturii, care a adaugat ca la alimentele de baza, precum faina sau ulei, domina articolele autohtone, foarte putine fiind cele din import. Mai exact, raportul amintit de el era de 12 la 1 in favoarea celor "made in Ro".

Ministrul face referire aici la bunuri procesate, asadar nu sunt incluse in analiza fructele ori legumele. Daca atunci cand vine vorba de citrice ori banane Romania e nevoita sa le importe tot timpul anului pentru ca nu are (inca) clima necesara pentru asemenea recolte, la alte articole, in frunte cu rosiile sau cu merele, productia locala isi gaseste loc pe raft, dar mai ales in sezon. In extra-sezon apar si aici bunuri din "tari calde" - la propriu si la figurat, aceasta fiind o problema dezbatuta pe larg de-a lungul timpului. Partile implicate, atat retailerii, cat si fermierii, vorbesc despre lipsa spatiilor de depozitare ca fiind principala problema.

Ce arata cifrele?

Cand vine vorba de alimentele procesate insa, atat autoritatile, cat si retailerii spun ca domina produsele autohtone.

"Noi ne uitam la preturi si la adaosuri, facem diferenta intre produsele de import si cele din Romania. Pot sa spun ca pe categoriile pe care le analizam noi, e vorba de alimentele de baza, avem 80% productie interna. Avem cifre similare cu cele ale Ministrului Agriculturii (care spune ca 70% din produse sunt made in Romania - n.red.)", afirma si Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Ponderea exacta variaza de la o retea la alta, fiind influentata de tipul de magazin, de modelul de business, dar si de alte elemente. In medie insa, in comertul modern local, 70-80% din bunurile alimentare de la raft sunt realizate aici.

Cand vine vorba de produse locale, Kaufland are peste 2.500 de furnizori autohtoni de produse si servicii.

"Peste 79% din cheltuielile noastre, adica 2,8 miliarde de euro, au fost directionate catre furnizori romani, iar 85% dintre produsele alimentare din magazine provin de la parteneri locali. Vrem sa crestem ponderea produselor romanesti in oferta noastra", afirma recent Marco HoBl, CEO al Kaufland Romania. Retailerul german, activ pe segmentul hipermarketurilor cu preturi mici, are aproape 190 de magazine in Romania si are venituri de 18,3 mld. lei (3,7 mld. euro) in 2023.

Ce e made in RO?

Desi cei mai multi retaileri spun ca pe rafturile lor domina produsele "made in Ro", exista o discutie daca se considera a fi bun romanesc un articol ale carui ingrediente sunt aduse din strainatate pentru a fi procesate pe plan autohton. Ce este asadar un produs romanesc?

Spre exemplu, discounterul german Penny a lansat in 2020, in Romania, programul 3RO. Asta inseamna ca pentru a se putea incadra in acest program, produsele trebuie sa aiba ingredientul principal din Romania, dar si sa fie ambalate si procesate in tara noastra. Astazi, peste 50% din totalul articolelor de la raftul magazinelor Penny sunt 3RO, e vorba de peste 800 de asemenea bunuri, potrivit celor mai recente date de pe site-ul companiei.

Tinta anuntata in 2020, cand a fost anuntat de altfel proiectul, era ca 60% din bunurile din magazinele Penny din Romania sa fie 3RO. Exista insa multe situatii cand acest lucru e aproape imposibil, spun sursele ZF din piata.

Doar pe categoria carne de porc, de exemplu, un ingredient cheie in mezeluri, Romania a ajuns la importuri de 1 miliard de euro. Asadar, materia prima din salamuri sau alte preparate "made in Ro" vine de peste tot din lume, in frunte cu Spania. Si in cazul laptelui si al produselor lactate, uneori materia prima este din Ungaria sau Polonia.

De unde vine deficitul?

Astfel, in 2024, Romania a avut aproape 5 miliarde de euro deficit comercial in categoria alimente si animale vii, in crestere cu 50% fata de anul anterior, o evolutie fara precedent, care arata ca singura constanta din ultimii trei ani este cresterea deficitului, indicator care a dat semne de ingrijorare inca de acum un deceniu, potrivit unei analize facute de ZF pe baza datelor de la Institutul National de Statistica.

Mai mult, daca importurile au avut o crestere continua in ultimii zece ani, 2024 a venit cu o scadere a exporturilor, ceea ce a condus implicit la o majorare puternica a deficitului. Romania se bazeaza pe exporturile de cereale si seminte, fara de care deficitul comercial ar fi mult mai mare, doar ca anul trecut au scazut volumele din cauza secetei si arsitei care au micsorat recoltele.

De altfel, piata locala e cunoscuta pentru ca exporta materii prime si importa bunuri procesate, cu valoare adaugata mai mare.

Ce putem invata de la altii?

In urma cu cateva luni, Tiberiu Danetiu, director retail media & corporate affairs la Auchan Romania, unul dintre cei mai mari retaileri autohtoni, afirma ca piata locala poate sa devina un producator pentru Europa.

"Trebuie sa facem cu totii eforturi pentru ca producatorii romani sa devina 12mai puternici. In primul rand, statul trebuie sa-i sustina, asa cum face si statul polonez cu producatorii lui, ca sa devina mai competitivi."

El adauga ca, de multe ori, producatorii de Polonia au preturi mult mai bune si sunt mai eficienti. Totusi, si cei locali vin tare din urma.

"Nici producatorii locali nu sunt departe. In sortimentatiile noastre, peste tot unde am putut, am ales producatori si produse din Romania. Totodata, avem niste proiecte prin care incercam sa realizam in Romania niste bunuri care sa mearga in mai multe tari - precum Ungaria si Polonia." El nu ofera detalii sau cifre.

Astfel, pot creste volumele, capacitatea si puterea producatorilor romani, iar ei pot avea la randul lor preturi competitive.

Retailerii spun ca, in final, desi un consumator local cauta bunuri "made in Ro", daca ele sunt mai scumpe decat cele din import, clientul nu le va mai cumpara. Asadar, trebuie ca producatorii autohtoni sa aiba preturi competitive.