Cultura si divertisment

In 2010, Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege, initiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data nasterii poetului Mihai Eminescu - 15 ianuarie - a devenit Ziua Culturii Nationale. Potrivit Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, autoritatile vor sprijini material si financiar organizarea de manifestari cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodata, societatile romane de televiziune si radiodifuziune trebuie sa realizeze si sa includa in programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Data si locul nasterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind pe 15 ianuarie 1850, in Botosani, desi informatiile privind acest subiect variaza.

Eminovici Mihai era cel de-al saptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, si ai Ralucai Eminovici, nascuta Jurascu.

A debutat literar in 1866, in revista Familia a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu si sub acest nume a trait, a scris literatura si a lucrat ca jurnalist.

Din 1866 si pana in 1869, a calatorit prin Transilvania pana in Bucuresti, prilej cu care a cunoscut realitatea romaneasca, cu oameni si obiceiuri.

In 1867, s-a angajat ca sufleor si copist de roluri in trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor si copist la Teatrul National din Bucuresti, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu aceasta trupa a mers in turnee, continuand sa publice poezie si proza si sa faca traduceri. In 1968 incepea proiectul de roman "Geniu Pustiu".

Intre 1869 si 1872 a fost student la Viena, mai precis "auditor extraordinar" la facultatile de filosofie si drept. Aici se va imprieteni cu Ioan Slavici si o va cunoaste pe Veronica Micle. Totodata, a inceput sa colaboreze la publicatia Convorbiri literare. Intre anii 1872 si 1874 a fost student "extraordinar" la filosofie, la Berlin, cu o bursa acordata de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.

In septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi, iar Eminescu preda si logica, la Institutul academic, in locul lui A. D. Xenopol.

In 1875, ramas fara slujba, Eminescu a primit postul de corector si redactor al partii neoficiale la Curierul de lasi, unde numeroase rubrici erau realizate de el fara semnatura. A frecventat cu regularitate sedintele Junimii, unde l-a introdus si pe Ion Creanga. Tot in aceasta perioada s-a indragostit de Veronica Micle.

In 1877, era invitat sa intre in redactia ziarului Timpul, iar Eminescu a parasit Iasiul si a venit la Bucuresti, unde s-a dedicat gazetariei. In 1880 era redactor-sef al publicatiei. Din aceasta perioada dateaza unele dintre marile lui poeme, precum "Scrisorile" si "Luceafarul".

Pe 6 august 1879 a murit Stefan Micle, iar vaduva acestuia, Veronica, a venit la Bucuresti, unde si-au facut planuri de casatorie, la care poetul a renuntat in anul urmator.

In ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme in spital, cu diagnosticul de "manie acuta", starea sanatatii lui fiind precara de foarte multi ani. Potrivit mai multor specialisti, printre care si criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoza maniaco-depresiva. In toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. In primavara anului urmator, Eminescu s-a intors la Iasi, dar in noiembrie era internat in Spitalul Sfantul Spiridon din oras.

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor din Bucuresti, unde oscilase, tragic, intre perioade de aparenta sanatate si episoade de revenire a bolii.

In 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Romane.

Creatia literara a lui Mihai Eminescu este una vasta, impresionanta, cuprinzand de la poezie la traduceri din limbi straine, piese de teatru, incercari beletristice. Apartinand unui romantism literar relativ intarziat, opera sa poetica a fost influentata si de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de marile sisteme de gandire ale romantismului, dar si de teoriile lui Arthur Schopenhauer si Immanuel Kant.

Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, "Luceafarul" lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. "Poemul poate fi simplu descris (pentru generatia YouTube de astazi...) drept o combinatie intre "Pe aripile vantului/ Gone with the Wind" (drama romantica), "Star Trek" (contine divertisment SF) si "Love Story" (poemul este unul dintre cele mai romantice si se incheie cu o drama) - toate amestecate, ceea ce inseamna ca este un poem romantic, dar si unul modern, al mileniului al treilea", noteaza cei de la WRA.

Si tot ca un element insolit, opera lui Mihai Eminescu a devenit, din 2019, aplicatie pentru telefonul mobil, in urma unui proiect sprijinit de Academia Romana. Opera eminesciana este disponibila, in regim gratuit si intr-un format compatibil cu telefoanele inteligente.