Economic

Preturile de consum au crescut cu 2,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in decembrie, comparativ cu 2,2% in noiembrie, potrivit estimarii mediane dintr-un sondaj Bloomberg. Cresterea a fost determinata in mare parte de costurile energiei, care au crescut pentru prima data din iulie, a raportat Eurostat.

Inflatia de baza, care exclude componentele volatile, a fost de 2,7%. In sectorul serviciilor, cresterea preturilor a ajuns la 4%, informeaza Ziarul Financiar.

Aceasta crestere nu surprinde BCE, care a avertizat in repetate randuri ca revenirea la tinta de 2% va fi una dificila. BCE estimeaza ca va atinge acest prag in mod sustenabil pana la sfarsitul anului. O proiectie Bloomberg Economics sugereaza ca inflatia va ramane la 2,4% in ianuarie.

Obligatiunile nu au inregistrat modificari semnificative dupa publicarea datelor. Randamentul obligatiunilor germane pe doi ani, unul dintre cele mai sensibile la politica monetara, a scazut cu un punct de baza, ajungand la 2,18%, sub maximul atins ieri in ultimele doua luni. De asemenea, asteptarile privind reducerile de rate ale BCE au ramas stabile, cu estimari de aproximativ 100 de puncte de baza pana la sfarsitul anului.

"O mare parte din crestere provine din efectele de baza ale pretului combustibililor - nu exista dovezi ca presiunea costurilor interne creste semnificativ. Imaginea de ansamblu ramane una de dezinflatie generalizata, ceea ce va permite Consiliului de Guvernare sa continue reducerile anul acesta - ne asteptam la o relaxare de 100 de puncte de baza.", a spus Jamie Rush, economist-sef european.

Rapoartele nationale din ultimele zile au aratat deja cresteri mai mari ale preturilor decat cele estimate in Germania si Spania, in timp ce acestea au crescut mai putin decat se anticipa in Franta si au incetinit neasteptat in Italia. Un raport separat al BCE a aratat ca asteptarile consumatorilor privind inflatia au crescut in noiembrie.

Oficialii sunt in continuare pe drumul de a reduce costurile de imprumut dupa a patra reducere din decembrie. La 3%, rata depozitelor este inca considerata de majoritatea ca fiind restrictiva pentru activitatea economica, intr-un moment in care blocul monetar nu reuseste sa initieze o recuperare puternica.

Majoritatea sustin reduceri "graduale" in cadrul sedintelor viitoare, adica in pasi de un sfert de punct procentual. Totusi, cativa membri ai Consiliului de Guvernare, inclusiv guvernatorul Bancii Frantei, Francois Villeroy de Galhau, insista ca optiunea unei reduceri mai mari trebuie sa ramana pe masa.

Desi inflatia a scazut deja sub 2% anul trecut, retragerea a fost determinata de efecte statistice legate de fluctuatiile puternice ale costurilor energiei din ultimii ani. Pe masura ce aceste efecte dispar, cifra principala creste temporar.

Exista totusi preocupari legate de inflatia din sectorul serviciilor. Aceasta s-a mentinut in jurul valorii de 4% de mai bine de un an, in mare parte din cauza cresterii salariilor, care joaca un rol mai mare in acest sector decat in altele.

BCE nu prevede ca aceasta situatie va persista. Salariile lucratorilor au crescut intr-un ritm mai lent in al treilea trimestru, iar indicatorii timpurii sugereaza o slabire a pietei muncii.

Cresterea preturilor energiei ar putea sa nu fie ultima. Gazul rusesc nu mai este transportat prin Ucraina, iar Europa consuma rezervele de gaz mai rapid decat in oricare alt moment din ultimii sapte ani, pe masura ce vremea rece intensifica nevoile de incalzire.

Presedinta Christine Lagarde a declarat saptamana trecuta ca, dupa progresul realizat in 2024, "speram ca 2025 va fi anul in care ne atingem tinta, asa cum este prevazut si planificat in strategia noastra."