Zf 24

Aderarea completa a Romaniei la Spatiul Schengen, din ianuarie 2025, va avea un impact pozitiv asupra cresterii economice in special prin reducerea costurilor si cresterea competitivitatii transportului international de marfuri pe toate modurile de transport, care in timp vor stimula exportul serviciilor de transport, vor spori excedentul (export minus import) serviciilor de transport international de marfuri, si astfel vor contribui la contracararea deficitului balantei comerciale cu bunuri, arata o analiza realizata de Alpha Bank.

Romania a incheiat 2023 cu un excedent de 2,1% din PIB la serviciile de transport marfuri, cel mai mare din regiune, in conditiile in care exporturile au depasit importurile de servicii. Excedentul serviciilor de transport de marfuri a reprezentat jumatate din excedentul comertului international cu servicii si s-a datorat in intregime transporturilor de marfuri in UE.

Analiza arata ca intregul excedent al transportului international de marfuri provine din transportul rutier.

Balanta transportului maritim de marfuri este deficitara, iar balanta transportului feroviar si aerian de marfuri este mai degraba in echilibru.

Chiar si fara statutul de membru al spatiului Schengen, amploarea transportului international de marfuri raportata la populatie a crescut de-a lungul timpului de la 4,2 tone pe locuitor in 2007 la 7,4 tone pe locuitor in 2023, depasind doar volumul transportului international de marfuri din Ungaria (6,1 tone pe locuitor).

Echivalentul a 3,6 tone pe locuitor, aproape jumatate din transportul de marfuri din 2023, s-au transportat pe cale maritima, 2,2 tone pe locuitor s-au transportat pe cale rutiera, 0,5 tone pe locuitor pe cale feroviara si 1,1 tone pe locuitor pe Dunare.

Pentru Romania, importanta aderarii la spatiul Schengen cu transportul rutier este majora pentru ca cea mai mare parte a transportului international rutier de marfuri (90%) se desfasoara in cadrul UE.

In tarile din centrul UE care nu au deschidere la mare, precum Cehia si Ungaria, ponderea transportului rutier de marfuri in cadrul UE este si mai mare, de 95% si respectiv 97%.

In 2023, Romania transporta echivalentul a 2 tone pe locuitor in cadrul UE, in crestere cu un ritm mediu anual de 5,8% fata de 2007. Volumul a fost mai redus decat in Cehia (4,4 tone/locuitor), Ungaria (2,9 tone/locuitor), Polonia (6,9 tone/locuitor) tari membre ale spatiului Schengen in toata perioada 2007-2023.

Spre deosebire de celelalte tari, in Romania volumul transportului intre UE si in afara UE (extra UE) a avut dinamica cea mai alerta. Ritmul mediu anual in perioada 2007-2023 a fost de 10,5% pentru volumul marfurilor ce intrau in UE (incarcate in extra UE si descarcate in UE) si 8,2% pentru volumul marfurilor care ieseau din UE (incarcate in UE si descarcate in extra UE).

"Romania a fructificat avantajul pozitiei geografice la periferia UE, a accesului la Marea Neagra, portul Constanta fiind conectat cu tarile din nord prin intermediul Dunarii", se precizeaza in analiza.

In ceea ce priveste transportul feroviar de marfuri, din cele 0,5 tone pe locuitor, 0,3 tone au intrat in tara, 40%/60% fiind din UE/extra UE si 0,2 tone au iesit din tara cu 64%/36% catre UE/extra UE.

Volumele sosite in tara, atat din UE cat si din afara UE au scazut continuu din 2007 cu un ritm mediu anual de 4,2% si respectiv 3,2%. Volumul marfurilor cu destinatia UE a fost acelasi in 2023 precum in 2007, dar volumul marfurilor cu destinatia extra UE a crescut cu un ritm mediu anual de 2,2%.

Pe ansamblu volumul marfurilor transportate pe calea ferata a scazut de la 0,7 tone pe locuitor in 2007 la 0,5 tone pe locuitor in 2023. Trendul s-ar putea schimba odata cu finalizarea lucrarilor de modernizare a liniilor de cale ferata, concentrarea pe dezvoltarea infrastructurii de cale ferata fiind o posibila strategie de decarbonizare a sectorului transporturilor.

Balanta transportului maritim de marfuri este deficitara, precum in celelalte tari din regiune, importurile de marfuri transportate pe mare depasind exporturile. Volumul marfurilor sosite in/plecate din porturile Constanta si Galati au crescut in 2023 fata de 2007 cu un ritm anual de 1,1% si respectiv 2,3%.

In 2023, volumul marfurilor sosite a fost echivalentul a 1,4 tone pe locuitor, iar volumul marfurilor plecate de 2,2 tone pe locuitor.

Bulgaria si Polonia sunt tarile care au iesire la mare cu porturile Burgas si Varna, respectiv Gdansk, Ddynia, Police, Swinoujsce, Szczecin. In Bulgaria, atat volumul marfurilor sosite (2,1 tone pe locuitor) cat si volumul marfurilor plecate (2,5 tone pe locuitor) a depasit Romania. In Polonia, doar volumul marfurile sosite (2,6 tone pe locuitor) a depasit volumul marfurilor sosite in porturile romanesti.

Balanta transportului aerian de marfuri a revenit pe excedent in 2022, dupa ce a inregistrat deficit in 2019-2021. Este cea mai echilibrata balanta comparativ cu tarile din regiune.Bulgaria si Ungaria au avut deficite persistente, Cehia a avut excedente persistente, iar Polonia a trecut de la deficit la excedent in 2018.

Volumul marfurilor sosite pe calea aerului si descarcate a fost echivalentul a 9 tone la 10 mii de locuitori, iar volumul marfurilor incarcate echivalentul a 14 tone la 10 mii de locuitori. Volumele sunt mult mai mici decat cele din regiune. Atat marfurile incarcate cat si cele descarcate au crescut comparativ cu 2007 cu un ritm mediu anual de 8,7% si respectiv 5,2% .