Opinii

Masurile de crestere a fiscalitatii din ordonanta "trenulet" sunt foarte probabil doar un preambul al deciziilor de majorare a taxelor care se vor lua anul viitor. Motivul este evident: deficitul bugetar trebuie sa coboare cu 2 puncte procentuale din PIB fata de nivelul inregistrat in 2024, ceea ce ar insemna cam 40 miliarde de lei, in conditiile in care deocamdata ordonanta controversata ingheata cheltuielile bugetare, face cateva reglaje ale acestora si majoreaza unele taxe.

Abia odata cu elaborarea bugetului pentru anul viitor se va putea vedea daca si de unde se va taia din cheltuieli si care vor fi sursele de finantare. Este de asteptat, din pacate, ca politica fiscal-bugetara pe termen scurt sa urmeze aceeasi traditie de a angaja cheltuieli care ulterior trebuie acoperite intempestiv prin taxe mai mari, intr-un proces lipsit de transparenta, predictibilitate si dialog real cu mediul de afaceri, care este pus mereu in fata faptului implinit. Prin urmare la ce ne putem astepta din perspectiva taxarii? In principiu la orice dupa se vede din decizia de a reinstitui taxa pe "stalp" care si-a aratat nocivitatea si a fost intr-un final eliminata in 2017 sau la impozitul minim pe cifra de afaceri care se afla inca in vigoare in ciuda promisiunilor ca se va aplica temporar. Prin urmare, sa nu subestimam eventuale "inovatii" fiscale care nici macar nu-si ating scopul de a aduce noi incasari la buget, dar perturba activitatea economica punand frana unor investitii, si sa analizam planurile partial facute publice ale guvernului. Conform planului bugetar pe termen mediu negociat cu Comisia Europeana, deficitul bugetar ar trebui sa coboare la 7% din PIB anul viitor de la 9% din PIB in acest an. Pentru context merita amintit ca in 2024 deficitul bugetar ar fi trebuit sa fie de 5% din PIB, potrivit legii bugetului votata de parlament. Anul electoral intens a atras cheltuieli foarte mari pe datorie vulnerabilizand finantele publice si economia, in conditiile unor amenintari tot mai serioase, pe fondul incetinirii productiei industriale in toata Uniunea Europeana si a tensiunilor comerciale.

Ce taxe urmeaza sa creasca?

In planul bugetar pe termen mediu pe care l-am mentionat sunt preluate angajamentele din capitolele PNRR privind reforma fiscala si a administrarii fiscale. In general, formularile din jaloanele care trebuie indeplinite in urmatorii doi ani (pentru a debloca sumele din PNRR) sunt suficient de vagi pentru a permite guvernului sa faca modificari la aproape orice capitol al Codului fiscal, cuvantul cheie din document care se repeta de mai multe ori fiind "revizuirea". Revizuire poate insemna, desigur, si majorarea cotelor, dar si a bazei de impozitare. Astfel, documentul vorbeste de "revizuirea", "ajustarea", "actualizarea" in cazul prevederilor privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, contributiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, din domeniul TVA, din sistemul de accizare, a mecanismului de impozitare pentru cladiri si terenuri. Documentul vizeaza echitatea sistemului de impozitare si mai important consolidarea fiscala, respectiv reducerea deficitului bugetar pana la 3% din PIB, in urmatorii sapte ani, lasand practic usa deschisa pentru majorarea TVA sau introducerea unui sistem de cote progresive la impozitul pe venit, propuneri pe care le regasim in analiza sistemului fiscal realizata de Banca Mondiala ca parte a capitolului de reforma fiscala din PNRR.

In aceste conditii, cu un deficit excesiv, exista toate premisele ca guvernul sa ia decizii de majorare a impozitelor principale in a doua parte a anului viitor. Acordul Comisiei Europene de a lasa un ragaz mult mai mare pentru scaderea deficitului bugetar, pe durata a sapte ani, a avut un efect negativ nedorit in politica fiscal-bugetara in 2024, un an "hiper" electoral, conducand la cheltuieli bugetare excesive, intarzierea unor reforme necesare si generand, astfel, riscuri mari pentru economie prin supraindatorare si diminuarea posibilitatilor de finantare la dobanzi accesibile. Dealtfel, perspectiva ratingului de tara a fost coborata de Fitch in decembrie si planeaza amenintarea unui "downgrade" care ar trimite Romania in categoria nerecomandata investitiilor intr-un moment in care necesarul de bani este foarte ridicat.

De ce ar creste taxele?

Cresterea taxelor este clar insuficienta pentru a acoperi nevoile bugetare. S-a observat acest fapt in 2024 cand s-au colectat sumele aferente taxelor marite la final de 2023 (eliminarea unor facilitati la impozitul pe venit si contributii de asigurari, a unor cote reduse de TVA, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri si altele). Statul si-a marit incasarile, ANAF si-a facut planul, veniturile bugetului au crescut cu 13%. Insa cheltuielile au crescut cu 21%. In 2023, cheltuielile crescusera cu 13%, iar veniturile bugetare cu 10%. Acest trend ne arata ca apetitul statului este insatiabil si oricat ar majora taxele, ele nu vor putea sustine chetuielile care mereu vor avea viteza mai mare. In acelasi timp tine de logica economica simpla ca majorarea taxelor nu se reflecta identic in incasarile bugetare. Exista multe alte variabile care trebuie luate in considerare. Si nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere ca fiscalitatea intr-un stat modern nu trebuie sa fie doar o modalitate de a strange bani, ci si un sistem care sa asigure, pe langa echitate, dezvoltarea economica. Din pacate, aceste doua principii nu prea s-au aflat pe agenda guvernelor.

Revenind la problema deficitului, asa cum aratam, de la o tinta programata initial la 5% din PIB s-a ajuns la 9% din PIB. Oricat nu ar placea subiectul, este o realitate ca nivelul salariilor si al pensiilor nu este sustenabil pentru buget. De exemplu, in primele 10 luni din 2024, conform executiei bugetare, s-au alocat 320 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal si asistenta sociala, iar veniturile fiscale (impozite si taxe) si contributiile sociale au fost in total de 400 miliarde lei. Inseamna 80% din tot ceea ce colecteaza ANAF.

Colectarea este o alta provocare. Cea mai mare problema continua sa fie TVA. Romania a inregistrat din nou cel mai mare decalaj de colectare a TVA in UE, estimat la 30,6%, in scadere cu 4,2 puncte procentuale fata de anul anterior arata raportul publicat in decembrie de Comisia Europeana (CE) pe baza datelor pentru anul 2022. Comparativ, decalajul TVA mediu in statele membre UE a fost de 7%. Observam totusi o usoara ameliorare fata de anii anteriori. Intr-adevar, progresul este insuficient fata de necesitatea de a spori capacitatea de colectare a taxelor existente. Mediul de afaceri a sustinut in ultimii ani ca exista premisele unei colectari mai bune a taxelor datorita masurilor de digitalizare si reformei administratiei fiscale. Raportul Comisiei constata ca in Romania aceste masuri dau rezultate mai lent decat in alte state membre si enumera o serie de motive pe care si companiile le-au semnalat la momentul introducerii acestor masuri. Am in vedere, in special, viteza cu care au fost implementate si care, implicit, nu a acordat timpul pentru remedierea unor erori de parcurs atat in administratie, cat si in randul contribuabililor. Totodata raportul analizeaza decalajul de TVA la nivelul anului 2022, or stim ca cele mai intense eforturi de digitalizare a administratiei fiscale au avut loc in ultimii doi ani si impactul acestora nu este cuprins inca in analiza CE. Consider ca digitalizarea fiscala va aduce treptat efectele scontate, pe masura ce companiile si administratia depasesc dificultatile inerente oricarui inceput si ar trebui sa contribuie la identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA si la o simplificare a raportarilor pentru contribuabili.

Concluzionand, deficitul bugetar va ramane o problema serioasa de rezolvat in anii urmatori si va fi nevoie de un mix de masuri care sa vizeze cheltuielile bugetare, reformele in administratia publica si sistemul fiscal, bazate insa pe vointa politica, studii de impact si o cooperare stransa cu mediul de afaceri. O consolidare fiscala credibila poate creste veniturile bugetare, poate mentine economia atractiva pentru investitori, iar insotita de reforme administrative poate duce la o crestere economica sustenabila. Ramane sa vedem ce masuri va propune guvernul la elaborarea bugetului pentru a avea o imagine mai clara a ceea ce ne asteapta in anul viitor.