Burse

Swiss Capital, cea mai mare casa de brokeraj de la Bursa de Valori Bucuresti, cu tranzactii intermediate anul acesta de 7,1 mld. lei, estimeaza ca taxa pe constructii speciale, pe care Guvernul Ciolacu 2 vrea sa o reintroduca prin OUG cu un impozit de 1,5%, va avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimeaza un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei.

"Reintroducerea impozitului pe constructii va penaliza companiile cu investitii semnificative in infrastructura, deoarece sarcina fiscala creste proportional cu valoarea acestor active. Sectoarele vizate includ energia, utilitatile si transportul, cu implicatii notabile pentru operatori precum OMV Petrom si Hidroelectrica", scriu analistii Swiss Capital intr-un raport analizat de ZF.

O evolutie esentiala fata de versiunea anterioara a taxei este includerea instalatiilor offshore situate in zona economica exclusiva (ZEE) a Romaniei, cum ar fi Neptun Deep, in cadrul taxei de 1,5%.

"Cu toate acestea, deoarece aceasta instalatie este reglementata de Legea offshore, care garanteaza un regim fiscal stabil pentru acordurile petroliere in vigoare de la 1 ianuarie 2023 - un regim care nu includea nicio taxa speciala pe constructii - credem ca taxa nu s-ar aplica infrastructurii specifice legate de proiectul Neptun Deep. Cu toate acestea, includerea explicita a instalatiilor offshore din ZEE in sfera de aplicare a taxei poate descuraja investitiile viitoare".

Pentru 2025, estimam ca taxa va genera peste 1 mld. lei de la principalii contribuabili listati la BVB: OMV Petrom: 430 mil. lei, Hidroelectrica: 245 mil. lei, Nuclearelectrica: 91 mil. lei, Electrica: 90 mil. lei, Transgaz: 58 mil. lei, Romgaz: 53 mil. lei, Transelectrica: 30 mil. lei.

"Numai OMV Petrom si Hidroelectrica sunt asteptate sa reprezinte aproximativ 68% din aceasta povara".

Taxa pe stalp, introdusa in 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminata in 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei si competitivitatii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numara:

Povara fiscal a excesiv a asupra companiilor

Taxa afecta in special companiile cu investitii semnificative in infrastructura si active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicatii, agricultura si industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piata interna si externa.

Descurajarea investi t iilor

Taxa pe stalp a fost perceputa ca o piedica in atragerea de investitii straine si in stimularea investitiilor interne. Impozitarea suplimentara a constructiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor si a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

Impact negativ asupra economiei

Companiile au transferat partial costurile generate de taxa catre consumatori, prin cresterea preturilor la produse si servicii, ceea ce a afectat consumul si a generat presiuni inflationiste.

Ineficien t a fiscal a

Desi a fost introdusa ca o masura pentru cresterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost vazuta ca un impozit care penalizeaza dezvoltarea economica si investitiile productive.

Critici din partea mediului de afaceri

Asociatiile de afaceri si investitori au criticat taxa pe stalp pentru caracterul sau regresiv si discriminatoriu, solicitand eliminarea acesteia pentru a imbunatati climatul investitional din Romania.

Eliminarea taxei in 2017 a fost justificata de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri si de a incuraja investitiile in sectoare-cheie ale economiei.