Eveniment

￢ Iasiul si regiunea Moldovei au pierdut din viteza de dezvoltare dupa Mica Unire in favoarea Bucurestiului, pentru ca centrul economic s-a mutat in jurul capitalei ￢ Moldova ar avea o cifra de afaceri de 224 mld. lei in prezent, iar Tara Romaneasca, in configuratia din 1859, ar fi avut astazi afaceri aproape duble, de 406 mld. lei, daca se scoate din calcul Bucurestiul, care distorsioneaza datele ￢ Sarbatorirea Unirii Principatelor in 2025 vine intr-un moment in care, pentru prima data in ultimii 150 de ani, regiunile Principatelor Oltenia, Muntenia si Moldova se unesc prin autostrada sau drum de mare viteza. Harta judetelor care apartineau celor doua Principate ale Romaniei in urma cu 166 de ani arata in continuare un ritm de dezvoltare incet, daca se scoate din calcul Bucurestiul, care distorsioneaza datele. Cifra de afaceri cumulata a Munteniei si Olteniei, in 1859 Tara Romaneasca, este de 406 mld. lei, adica aproape dublu fata de judetele de astazi care compuneau Moldova din 1859. Moldova din 1859 cuprinde astazi insa numai 8 judete, in vreme ce Tara Romaneasca din 1859 cuprinde astazi 14 judete. Sarbatorirea Unirii Principatelor in 2025 vine intr-un moment in care pentru prima data in ultimii 166 de ani Bucurestiul este pe cale sa se uneasca cu Iasul printr-o autostrada sau drum de mare viteza: Autostrada Moldovei, construita prin planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si drumul expres care leaga Oltenia de Muntenia. Inevitabil, o mai buna conectare cel putin prin infrastructura de transport rutier va aduce un plus de dezvoltare atat Iasului cat si zonei Moldovei. Din punct de vedere economic, Iasul nu si-a dorit mutarea capitalei noii tari formate in 1859 la Bucuresti. In mod firesc, o capitala atrage investitii, forta de munca si dezvoltare, iar Iasiul a pierdut din viteza dupa Unire. Spre exemplu, dupa momentul unirii, preturile locuintelor din Moldova au scazut, iar Iasul si regiunea au atras mai putini investitori. Pe de alta parte, intelegerea de la momentul respectiv a fost ca Iasi sa ramana capitala culturala si religioasa. Astfel, Patriarhul Romaniei provine din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, desi Patriarhia Romana are sediul la Bucuresti.