Business international

In martie 2023, Mossad a incorporat explozivi in 5.000 de pagere Apollo AR924 distribuite catre Hezbollah, provocand moartea sau ranirea a aproximativ 3.000 de membri. Operatiunea, inceputa in 2015, a permis Israelului sa supravegheze Hezbollah si sa astepte momentul potrivit pentru a actiona.

Mossad, agentia de informatii a Israelului, a desfasurat recent o operatiune care a perturbat eficient operatiunile Hezbollah prin exploatarea comunicatiilor organizatiei, scrie The Washington Post.

Deghizate in dispozitive obisnuite si de incredere, aceste pagere Apollo au fost ingenios concepute de Mossad pentru a ascunde explozibili. Pagerele, robuste si aparent bine adaptate conditiilor de pe campul de lupta, erau echipate cu explozivi ascunsi si un ingenios proces de activare in doua etape care necesita ca utilizatorii sa tina dispozitivele cu ambele maini, asigurand astfel o distrugere maxima la detonare.

La inceputul anului 2023, agentii Mossad au convins Hezbollah sa achizitioneze si sa distribuie pe scara larga aceste dispozitive, promovate ca fiind sigure si fiabile. Pe 17 septembrie, Mossadul a declansat de la distanta explozibilii incorporati in aceste pagere, rezultand in moartea sau ranirea a aproximativ 3.000 de membri Hezbollah si personal necombatant, cu un numar necunoscut de victime civile colaterale.

Operatiunea complexa s-a desfasurat pe parcursul anilor, incepand cu dezvoltarea de catre Mossad a echipamentelor de comunicatie capcana in 2015. Aceasta faza timpurie a permis Israelului sa supravegheze Hezbollah in timp ce astepta o oportunitate de a utiliza dispozitivele in mod ofensiv. Pana in 2022, Mossadul a intensificat eforturile, incorporand explozivi intr-o noua serie de dispozitive deghizate ca pagere Apollo fabricate in Taiwan. Distribuite membrilor Hezbollah sub false pretexte, pagerele s-au raspandit in reteaua Hezbollah pana cand detonarea de la distanta a fost activata, provocand devastari pe scara larga.

In ciuda succesului operatiunii, aceasta a dus la dezbateri intense in randul oficialilor israelieni, unii dintre ei temandu-se de o escaladare care ar putea implica Iranul. Cu toate acestea, conducerea Israelului, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, a vazut o oportunitate de a slabi Hezbollah si a considerat actiunea o victorie strategica majora. Israelul a lansat, de asemenea, atacuri suplimentare, vizand sediile si centrele logistice Hezbollah cu bombardamente aeriene, culminand in cele din urma cu moartea liderului Hezbollah, Hasan Nasrallah, intr-un atac aerian pe 28 septembrie.

Operatiunea, caracterizata de un oficial drept "fara egal in arta spionajului," nu doar ca a destabilizat Hezbollah, ci a schimbat semnificativ tensiunile regionale. Iranul a raspuns cu atacuri cu rachete impotriva Israelului, iar Hezbollah a promis o continuare a rezistentei. Cu toate acestea, operatiunea a subliniat capacitatea Israelului de a integra informatiile si tehnologia in razboi si a evidentiat riscul continuu al unui conflict mai amplu in regiune.