Zf 24

Preluarea unei activitati economice care isi pastreaza identitatea dupa transfer a devenit o metoda tot mai des folosita pentru a construi, restructura sau reinventa afaceri. In cadrul transferului de intreprindere se preiau, de obicei, atat bunurile, cat si salariatii necesari desfasurarii activitatii economice in cauza.

Dar ce se intampla cand singurul obiect al transferului este reprezentat de angajati? Poate un simplu transfer de personal sa ascunda, de fapt, un transfer de intreprindere cu implicatii financiare majore? Raspunsul este da, fiind mai putin cunoscut ca regulile transferului de intreprindere pot fi aplicabile si atunci cand se preiau doar salariatii, fara alte bunuri adiacente. Este esentiala cunoasterea acestui aspect pentru a evita eventuale consecinte financiare care ar putea surveni din nerespectarea regulilor relevante.

Legislatia intrata in vigoare in Romania de aproape 20 de ani si care reglementeaza acest aspect inca da batai de cap. Vom explora lacunele legislative nationale, precum si clarificarile aduse de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in sprijinul angajatorilor.

Aplicabilitatea regulilor privind transferul de intreprindere

Chiar daca in legislatia muncii atat cedentul, cat si cesionarul au in mod uzual, in calitatea lor de angajatori, numeroase obligatii pentru protejarea drepturilor angajatilor, acestora li se adauga in cazul transferului de intreprindere o serie de obligatii specifice, aferente, in esenta, pastrarii conditiilor esentiale ale contractelor de munca, respectarii dreptului la informare si consultare, precum si respectarii contractelor colective de munca aplicabile.

Pentru a determina aplicabilitatea legislatiei din materia dreptului muncii referitoare la transferul de intreprindere, este necesara o analiza detaliata a factorilor implicati ( e.g. bunurile transferate, activitatea desfasurata inainte si dupa transfer), de cele mai multe ori in practica aceasta fiind o misiune extrem de complicata.

Desi criteriile in baza carora o astfel de analiza ar trebui efectuata nu sunt prevazute explicit nici in legislatia europeana, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene ofera clarificari.

Astfel, in cazuistica sa dezvoltata de-a lungul anilor in acest domeniu extrem de important, Curtea de Justitie a statuat, printre altele, ca pentru a fi vorba despre un transfer de intreprindere, in sensul legislatiei muncii, nu este suficienta existenta unui transfer de active, ci este necesar ca activitatea cedentului sa fie continuata in conditii identice sau similare de catre cesionar. Astfel, analiza ar trebui sa aiba in vedere elemente precum (i) tipul de intreprindere sau afacere, (ii) daca activele tangibile ale afacerii, cum ar fi cladirile si bunurile mobile, sunt sau nu transferate, (iii) daca majoritatea angajatilor aferenti afacerii transferate sunt preluati sau nu de catre noul angajator, (v) daca clientii aferenti afacerii sunt transferati, (vi) gradul de similitudine intre activitatile desfasurate inainte si dupa transfer etc. Pentru a putea da deci un raspuns la intrebarea daca sunt sau nu incidente regulile de transfer de intreprindere, toate acestea trebuie analizate cu atentie, fiecare detaliu fiind esential in acest demers, dar totodata trebui avuta in vedere si analiza multipla sau cumulata a impactului incidentei lor.

Nu de putine ori, in practica s-a ridicat intrebarea daca se aplica regulile transferului de intreprindere atunci cand se transfera doar angajati, fara bunuri. Or, desi din interpretarea Legii nr. 67/2006 s-ar putea deduce, la o prima analiza, ca pentru aplicarea regulilor de protectie a angajatilor este necesara existenta unui transfer explicit de proprietate, totusi o astfel de interpretare poate fi considerata restrictiva si riscanta, deoarece nu ia in considerare toate scenariile posibile.

Interpretand Directiva 2001/23, jurisprudenta Curtii de Justitie a conturat un inteles extins al conceptului de transfer de intreprindere in cadrul legislatiei muncii. In acest sens, Curtea a retinut inclusiv ca nu este necesara existenta unei relatii contractuale directe intre cedent si cesionar pentru a se produce un transfer. Mai mult, un grup de salariati poate constitui, in anumite conditii, o entitate economica independenta, care poate face obiectul transferului si fara ca acesta sa implice si un transfer de active asociate.

Exemple de jurisprudenta a Curtii de Justitie

Pentru a intelege care a fost abordarea Curtii de Justitie in problematica analizata, consideram ca un exemplu elocvent de la care am putea sa pornim este Cauza C-51/00 Temco c. Samir si altii in care aceasta a analizat circumstantele in care societatea Volkswagen a contractat servicii de curatenie de la societatea BMV, care a subcontractat serviciile catre o alta societate, GMC. Ulterior, Volkwagen a schimbat furnizorul de servicii de curatenie, iar GMC a ramas fara activitate (Volkswagen fiind singurul client), dar nu s-a lichidat. Noul furnizor, Temco, a preluat doar o parte din salariatii GMC, fara a exista si un transfer de bunuri, respectiv active.

In contextul Temco, Curtea a concluzionat ca simpla trecere a angajatilor catre noul furnizor, concomitent cu continuarea activitatii economice, poate constitui un transfer de intreprindere, chiar si in absenta unui transfer de active fizice. Acest lucru accentueaza importanta continuitatii activitatii economice si a structurii organizatorice, independenta de transferul efectiv de bunuri materiale.

Definirea unei entitati economice in sectoarele de munca intensa

Sectoarele cu munca intensa sunt acele industrii sau domenii de activitate in care o parte semnificativa a productiei sau a serviciilor depinde de forta de munca mai degraba decat de capital sau tehnologie ( e.g . agricultura, constructii, servicii de curatenie etc.)

Curtea de Justitie a statuat ca in astfel de sectoare, un grup de lucratori angajati intr-o activitate comuna pe termen nelimitat poate constitui o entitate economica de sine statatoare ce poate fi transferata intre angajatori, chiar daca nu sunt transferate bunuri asociate desfasurarii activitatii, iar un altfel de transfer poate cadea sub incidenta regulilor privind transferul de intreprindere.

De altfel, in Cauza C-13/95 Suzen c. Zehnacker, Curtea a stabilit ca, in cazul in care o entitate economica este capabila sa functioneze fara active tangibile sau intangibile semnificative, mentinerea identitatii sale dupa tranzactie nu depinde de transferul acestor active.

Evaluarea instantelor nationale, sanctiuni aplicabile si recomandari

Asa cum procedeaza in mod uzual in jurisprudenta sa, si in acest tip de cauze Curtea de Justitie a oferit interpretarea dreptului european, subliniind ca transferul angajatilor poate intra sub regulile transferului de intreprindere, dar si ca revine instantelor nationale sa decida, pe baza unei evaluari globale a circumstantelor, daca a avut loc un transfer al unei intreprinderi sau al unei afaceri. Din analiza Curtii se desprinde, asa cum aratam mai sus, ca transferul de active este doar unul dintre factorii ce trebuie considerati in determinarea existentei unui transfer de intreprindere, conform articolului 1 din Directiva 2001/23.

Conform dreptului national, incalcarea regulilor privind transferul de intreprindere constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 1.500 si 3.000 lei. De asemenea, nerespectarea reglementarilor aplicabile poate rezulta in initierea de litigii de munca de catre salariati, dar si alte situatii conflictuale sau macar tensiuni si frictiuni in cadrul angajatorilor implicati in asemenea operatiuni. Mai mult, in urma unor asemenea litigii se poate ajunge ca angajatorul sa fie obligat inclusiv la (re)integrarea salariatului in cadrul cesionarului, pe functia detinuta anterior incetarii contractului, plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat pana la momentul reintegrarii si, daca sunt solicitate si dovedite, chiar si daune morale.

Chiar daca aspectele mai sus-descrise ar putea sa para unele simple si bine cunoscute, fiind deja aplicate de multi ani in practica, ele raman totusi complicate, pentru ca detaliile pot face diferenta. Pentru a evita eventualele repercusiuni financiare, dar si alte chestiuni cu impact negativ de tipul celor mai sus-descrise, companiile trebuie sa trateze cu maxima atentie orice operatiuni care implica preluarea unor bunuri, salariati sau furnizarea unor servicii, reglementarile privind transferul de intreprindere putand fi aplicabile nu doar in tranzactii ample si/sau de tip uzual ( e.g . o divizare/fuziune/desprinderea unei ramuri de activitate ca intreprindere distincte), ci si in situatii mai putin obisnuite, pentru care desi, la prima vedere ar putea exista impulsul ca la prima vedere raspunsul la intrebarea de mai sus sa fie negativ, in realitate, el este pozitiv, generand situatii de risc si posibile complicatii.

Autori:

Dan Dascalu, Partener D&B David si Baias

Sonia Balanescu, Avocat senior coordonator

Cosmina Mieila Avocat Colaborator