Companii

Actualul guvern al Romaniei a decis sa pastreze cota unica de impozitare. In paralel, Ministerul Finantelor, in colaborare cu Banca Mondiala, lucreaza la actualizarea studiului privind reforma fiscala, care are ca scop imbunatatirea intregului sistem de taxe si impozite din Romania.

Studiul actualizat va analiza toate taxele si impozitele aplicabile in prezent si va explora modalitati alternative de imbunatatire a sistemului fiscal. Obiectivul final al acestei reforme este crearea unui sistem fiscal mult mai corect si echitabil, care sa asigure o colectare mai eficienta a veniturilor la bugetul de stat, arata o analiza a PwC realizata in urma Conferintei Anuale de Taxe PwC Romania.

Potrivit acesteia, implementarea SAF-T si a celorlalte solutii digitale (e-Factura, e-TVA, e-Transport, etc) ar putea reduce gap-ul (deficitul de colectare) de TVA cu doua cifre, dar si numarul controalelor fiscale.

In plus, domeniile de interes pentru Antifrauda sunt comertul electronic, platformele alternative de transport si cele de intermediere servicii turistice, precum si productia si comercializarea de produse accizabile.

Care au fost principalele declaratii ale reprezentantilor MF si ANAF

Alin Andries, secretar de stat Ministerul de Finante: In planul structural exista cateva elemente ce tin de politica fiscala. Pe de o parte este taxarea proprietatilor, cu obiectiv 2026, pe de alta parte este imbunatatirea colectarii si, in al treilea rand, este asa-numita reforma fiscala, care are la baza studiul realizat de catre Banca Mondiala.

Obiectivul pentru anul 2024 a fost sa mentinem pacea fiscala sau, altfel spus, sa nu adoptam masuri fiscale cu impact in anul 2024. Am adoptat o serie de masuri legislative de corectare a anumitor elemente din Codul fiscal si, bineinteles, la finalul anului 2024 am adoptat ordonanta de urgenta, asa-numita trenulet, in care au fost o serie de masuri fiscale, dar cu impact incepand in anul 2025. Astfel, s-a introdus noua taxa speciala pe constructii, s-a majorat impozitul pe dividende, s-au eliminat facilitatile fiscale in anumite sectoare de activitate. Bugetul pe anul 2025 a fost conturat pe acest cadru fiscal si, obiectivul nostru, atat in 2025, cat si in urmatorii ani, este sa ne incadram in tintele de deficit.

In planul de guvernare care este, sa spunem, acordul intre cele trei partide aflate la guvernare, cota unica este un pilon principal. Din perspectiva politica si mai ales din perspectiva unui partid din coalitia de guvernare, este o linie rosie si astfel s-a decis ca actualul guvern sa pastreze cota unica.

In momentul de fata lucram cu colegii de la Banca Mondiala si cu alti parteneri, astfel incat sa updateze studiul initial cu privire la reforma fiscala. Acest studiu abordeaza toate taxele si impozitele aplicabile si modalitati alternative de imbunatatire in vederea crearii unui sistem fiscal mult mai corect pentru toti participantii, urmand ca dupa ce avem aceasta varianta actualizata, sa avem discutii la nivelul ministerului cu Comisia Europeana, cu toti partenerii, astfel incat sa venim cu un set de propuneri. Urmeaza dupa aceea sa avem discutiile cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri.

In momentul de fata, nu exista o decizie politica. Singura decizie politica cu privire la taxare sau in domeniul fiscal care a fost adoptata de Guvern a fost in luna decembrie, cand s-a discutat si s-a adoptat Ordonanta de Guvern, trenulet care a presupus o serie de masuri.

Alexandru Draghici, vicepresedinte Agentia Nationala de Administrare Fiscala: SAF-T, e TVA, e-Transport, e-factura, toate aceste module genereaza informatii pentru Big Data. Incercam sa le centralizam, sa extragem, astfel incat actiunile de control, indiferent ca sunt efectuate de structurile de antifrauda, de inspectie fiscala, de controlul marilor averi sau a persoanelor cu risc, sa fie indreptate doar catre agentii economici care prezinta un risc real pentru administrarea fiscala. Pe parcursul anului trecut au fost actiuni care poate, de multe ori, au deranjat mediul de afaceri, insa acele actiuni erau efectuate tocmai in scopul de a reusi sa acordam mijloacele, instrumentele noastre de analiza, pentru ca puteau sa genereze greseli sau sa creeze un risc inexistent.

Unul din obiectivele noastre, asa cum am spus la inceput, este cresterea conformarii voluntare a contribuabililor. Atata timp cat datele primite sunt corecte si reusim atat noi, cat si dumneavoastra, sa ne facem o idee foarte clara despre ceea ce se intampla cu aceste aceste module, vom constata ca interactiunea agentilor economici cu organele de control va fi una din ce in ce mai scazuta. Nu urmarim sanctionarea, nu acesta este este obiectivul nostru. Ponderea sumelor atrase sau stabilite suplimentar nu este una substantiala in totalul veniturilor ANAF. Rolul structurilor de control este mai degraba unul in zona de salubrizare a mediului de afaceri, astfel incat oricare companie sa isi desfasoare activitatea intr-un mediu concurential corect si bine reglementat, astfel incat sa nu fie scoase de pe piata de companii cu un comportament neloial.

In privinta reducerii gap-ului de TVA, ca instrument de lucru in administratia fiscala a aparut fisierul standard SAF-T care era aplicabil doar contribuabililor mari. Ulterior, in 2023 si mijlocii si din 2025 trece si la contribuabilii mici. Practic, putem pune reducerea gap-ului de TVA pe seama unui singur modul digitalizat. Sperantele noastre pe viitor, odata cu implementarea si a celorlalte module - E-transport, e-TVA, E-factura sunt sa scada mult mai mult. Speram ca informatiile pe care le primim sa le valorificam, astfel incat sa putem reduce nu doar cu o cifra, cu doua cifre gap-ul de TVA.

Cred ca cea mai mare provocare din activitatea noastra din ultima perioada sunt fake news-urile si dezinformarile. Ce face ANAF, cum impoziteaza, ce documente emite ANAF? Acum cateva saptamani a fost o campanie legata de un document, practic o aliniere a unor formulare. Mesajul care a fost rostogolit in presa este ca ANAF-ul va baga oamenii la puscarie pentru situatia in care nu se raspunde la somatie. Punctul ANAF-ului este luat in considerare undeva, se spune pe pagina 10 a unor publicatii. Cine este mai vocal sau stirea care are impactul cel mai negativ. Ea este promovata si in felul asta decredibilizeaza institutia sau modul de lucru al institutiei.

Geti Toma, Sef Serviciu, Directia Generala de Legislatie Fiscala si Reglementari Vamale si Contabile, Ministerul Finantelor: Ministerul Finantelor a derulat in cursul saptamanii trecute si la sfarsitul lunii februarie o serie de intalniri sectoriale pentru a cunoaste modul in care acest impozit pe constructii impacteaza sectoarele de activitate. Cadrul de reglementare din acest an difera in anumite elemente importante fata de cadrul pe care l-am aplicat in anul 2016 si pentru acesti contribuabili a fost de interes modul in care vor fi stabilite categoriile de constructii. In cadrul normelor, punctele sa zicem esentiale care vor fi definitivate vor viza valoarea de impozitare, regimul fiscal al acelor lucrari, sa spunem, de modernizare sau a altor lucrari care se fac in general la partea de constructii care se afla in utilizare in baza unui contract de chirie sau in baza altei forme de folosinta. Si un alt aspect a fost legat de faptul ca in anumite sectoare de activitate sau in conexiune cu impozitele sau cu valoarea care se plateste pentru cladirile din sfera de impozite locale trebuie realizate aceste conexiuni de valoare. Dupa cum stim, impozitul pe constructii se stabileste printr-o diferenta in raport cu acele cladiri pentru care se datoreaza impozit la autoritatea locala. Eventualele modificari urmeaza sa fie comunicate si va exista inaintea promovarii acestora o dezbatere ampla cu organizatiile reprezentative ale mediului de afaceri.

Daniela Tanase, Director general adjunct Ministerul Finantelor Publice: Avem in curs de aprobare o Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru transpunerea unor directive cu care am intarziat. Este vorba de directiva care se refera la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici si mijlocii si trebuia transpusa de la 1 ianuarie 2025. Si mai sunt cateva prevederi din Directiva referitoare la cotele de TVA care se regasesc in acest proiect de ordonanta de urgenta. Proiectul este publicat pe site-ul ministerului, in transparenta decizionala si speram ca in cel mai scurt timp sa fie adoptat. Sunt masuri benefice mediului de afaceri, pentru ca, o data creste plafonul de scutire pentru micii intreprinderi de la 300.000 lei la 325.000 de lei si apoi se introduce posibilitatea operatorilor economici din Romania de a solicita aplicarea regimului de scutire si in alte state membre in care desfasoara operatiuni, cu conditia sa nu depaseasca la nivelul Uniunii Europene un plafon de 100.000 de euro anual.

Daca vorbim de directive cu modificari ulterioare in legislatie, tocmai ce a fost adoptata directiva referitoare la TVA in era digitala. Directiva a fost adoptata de catre Consiliul Uniunii Europene in data de 11 martie, dar transpunerea acesteia se va face in timp. De exemplu, masurile referitoare la raportarea anumitor informatii din facturi, mai ales pentru tranzactiile intracomunitare, vor trebui transpuse din 2030.

Teodor Georgescu, Inspector General, DGAF: Toate controalele antifrauda se desfasoara pe baza unei analize de risc facuta inaintea efectuarii controlului. Aceasta se face conform Codului de procedura fiscala si in practica exista anumite exceptii. Pentru aceasta analiza de risc avem nevoie, bineinteles, de doua componente majore: pe de o parte volumul de informatii avut la dispozitie si, pe de alta parte, modulele de analiza automata a datelor, care sa ne permita o interventie pe mai multe criterii de risc. O data cu noile obligatii declarative impuse mediului de afaceri si ma refer la SAF-t, e- TVA, e-Transport, interconectarea caselor de marcat, avem la dispozitie un volum foarte mare de informatii care ajung la dispozitia noastra in timp foarte scurt si ne dau posibilitatea unei interventii mai rapide. Cel mai mare obiectiv al nostru este sa identificam din timp frauda, astfel incat sa ne permita, pe de o parte, limitarea prejudiciului si, pe de alta parte, posibilitatea recuperarii acestuia.

Un domeniu de interes major pentru noi este domeniul comertului electronic. Economia mondiala, nu numai cea romaneasca, a facut ca tranzactiile in domeniul online sa creasca exponential. Se asteapta sa depaseasca chiar si comertul traditional. Aici, un rol foarte important il au acele directive europene care stabilesc in sarcina platformelor de intermediere online anumite obligatii de raportare si de identificare a partenerilor de afaceri. Suntem in posesia anumitor informatii care au fost furnizate de catre platformele de intermediere servicii turistice gen Booking, gen Airbnb. Contribuabilii care au inregistrat venituri si nu le-au declarat, vor primi, in functie de suma si de riscul identificat, o notificare in care li se va aminti obligatiile legale si faptul ca au fost identificati cu sume. Altii cu sume mari vor face deja obiectul unei verificari documentare sau control antifrauda, dupa caz.

Inca se mentin la cote foarte ridicate fraudele in domeniul online. In general, tranzactiile care se efectueaza cu ramburs, cu cash, cu ajutorul curierilor. Un alt domeniu de interes, sunt fraudele din domeniul tranzactiilor intracomunitare sau internationale. Intrarea Romaniei in Schengen a adus anumite schimbari, de maniera ca toate structurile de control au trebuit sa paraseasca frontiera. A fost inlaturat primul filtru pe care il aveam la frontiera tarii. dar sistemul e-transport a inlocui cu succes acel filtru si sarcina noastra este ca prin acest sistem sa cream o baza cat mai exacta de date asupra tranzactiilor care se efectueaza cu produse de risc si mai ales cu produse din comertul international. Un alt domeniu consacrat este productia si comercializarea produselor accizabile si mai avem niste domenii in care nu este respectata intrutotul legislatia muncii si evidentierea tuturor impozitelor si contributiilor datorate salariatilor, precum transportul alternativ.