Zf 24

Cel mai important mesaj pe care presedintele rus Vladimir Putin incearca sa-l transmita tarilor occidentale care sustin Ucraina este ca timpul lucreaza in favoarea sa, iar singura modalitate de a incheia razboiul este sa se conformeze cerintelor sale. In pofida perceptiei ca economia rusa ar fi rezistenta, realitatea este ca aceasta se afla sub o presiune financiara considerabila, faptul in cauza fiind recunoscut public de unii dintre cei mai importanti membri ai guvernului rus, precum Serghei Chemezov si Elvira Nabiullina, potrivit Financial Times.

Desi exista semne economice pozitive, precum o crestere economica constanta, un somaj scazut si salarii in crestere, aceste date sunt superficiale. Economia rusa se afla pe o baza de mobilizare completa, ceea ce inseamna ca nu reflecta o crestere sustenabila pe termen lung, ci un raspuns la mobilizarea resurselor pentru razboi.

Putin se bazeaza pe trei instrumente principale pentru a finanta razboiul: imprumuturi, inflatie si expropriere. In timp ce incearca sa evite instabilitatea financiara, realitatea este ca aceasta abordare provoaca dezechilibre economice care devin din ce in ce mai vizibile, fiind confirmate chiar de liderii regimului rus.

Potrivit unui raport al analistului Craig Kennedy, datoriile companiilor rusesti au crescut cu 71% incepand din 2022, ceea ce depaseste datoriile guvernamentale sau ale gospodariilor. Aceste imprumuturi sunt considerate private, dar in realitate sunt controlate de stat, bancile fiind obligate sa acorde credite preferentiale companiilor desemnate de Kremlin.

Putin a reusit sa preia controlul asupra sistemului bancar din Rusia, iar bancile sunt obligate sa acorde credite subventionate, ceea ce contribuie la o tiparire masiva de bani. Estimarile indica faptul ca acest fenomen a dus la o expansiune economica de aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei in 2023, o suma considerabila, comparabila cu alocarile bugetare pentru un razboi de mari dimensiuni.

Cu toate acestea, guvernul rus incearca sa evite un deficit bugetar semnificativ, in pofida cresterii cheltuielilor legate de razboi. Banca Centrala a Rusiei a mentinut rata dobanzii la 21%, ceea ce ajuta la mentinerea preturilor sub control, dar nu este suficient pentru a reduce inflatia generata de imprumuturile subventionate de stat.

Imprumuturile subventionate si datoriile mari ale companiilor rusesti contribuie la o criza de credit, cu imprumuturi neperformante care se acumuleaza. Multe afaceri nu pot face fata costurilor ridicate ale imprumuturilor, iar guvernul ar putea fi fortat sa salveze bancile, dar o panica generalizata ar distruge increderea in sistemul bancar si in guvern.

In aceasta situatie economica dificila, Putin trebuie sa ia o decizie cruciala intre continuarea razboiului si mentinerea stabilitatii interne. Alegerea unui razboi de durata si gestionarea unei economii in colaps risca sa destabilizeze regimul. In ciuda retoricii sale optimiste, realitatea financiara incepe sa devina imposibil de ignorat.

Occidentul a reusit sa blocheze accesul Rusiei la rezervele sale financiare de aproximativ 300 de miliarde de dolari si a impus sanctiuni asupra comertului cu petrol, ceea ce a redus semnificativ veniturile externe ale Rusiei. Aceste masuri au amplificat constrangerile economice interne si au impiedicat Rusia sa isi utilizeze resursele externe pentru a sprijini efortul de razboi.

Singura sansa a Rusiei de a reduce presiunile economice ar fi renuntarea la agresiunea din Ucraina, dar acest lucru nu poate fi realizat fara a face fata unei crize interne. Putin va incerca sa obtina o relaxare a sanctiunilor pentru a accesa mai multe resurse externe, dar Occidentul, potrivit majoritatii oficialilor, trebuie sa ii transmita clar ca acest lucru nu se va intampla. Multi analisti sustin ca doar prin mentinerea acestor sanctiuni si prin sustinerea Ucrainei, Occidentul poate forta Rusia sa aleaga intre razboi si stabilitatea interna.