Zf 24

Speranta de viata a crescut in Romania, in perioada 2007-2022, cu 2 ani, la o medie de 75,1 ani, a treia cea mai mica din UE, dar in acelasi timp speranta de viata sanatoasa s-a redus cu 2,4 ani, la 59 de ani, cea mai mica din regiune, diferenta dintre cei doi indicatori majorandu-se la 16 ani, ceea ce pune presiune pe serviciile medicale, arata o analiza realizata de Alpha Bank, pe baza datelor Eurostat.

In 2007, diferenta dintre speranta de viata si speranta de viata sanatoasa era de doar 11,7 ani.

Cea mai ridicata speranta de viata sanatoasa din regiune avea in 2022 Bulgaria, de 66,7 ani

In 2022 speranta de viata a crescut in toate statele membre ale UE comparativ cu 2007. In tarile din regiune (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania) speranta de viata se pozitioneaza printre nivelele cele mai scazute in Uniune, cu 4,2 pana la 9 ani sub cea mai ridicata speranta de viata, de 83,2 ani, in Spania.

Speranta de viata din Romania a fost de 75,1 ani in 2022, a treia cea mai mica in UE, cu doi ani mai ridicata decat in 2007. Cresterea sperantei de viata a fost aceeasi precum in Cehia, a doua dupa Ungaria cu cea mai mare crestere de 2,4 ani si peste cresterile inregistrate in Polonia (1,8 ani) si Bulgaria (1,2 ani) cu cea mai mica speranta de viata din UE.

Speranta de viata din Romania (75,1 ani) este cu 0,9 ani mai mare decat in Bulgaria (74,2 ani), dar mai mica cu 3,9 ani fata de Cehia (79 ani), cu 2,1 ani fata de Polonia (77,2 ani) si cu 0,9 ani fata de Ungaria (76 ani).

"Desi majoritatea oamenilor sunt constienti de faptul ca generatiile succesive traiesc mai mult, se stiu putine despre calitatea longevitatii. Bolile cronice, fragilitatea, tulburarile mintale si dizabilitatile fizice tind sa devina mai raspandite la varste inaintate si pot reduce calitatea vietii pentru cei care sufera de astfel de afectiuni. Speranta de viata sanatoasa care masoara asteptarile privind anii de viata fara limitarile impuse de boli sau dizabilitati este un indicator care releva calitatea longevitatii", se arata in analiza.

Cheltuielile anuale cu sanatatea raportate la PIB au crescut de la 4,5% in 2011 la 5,8% in 2022, cheltuielile per capita crescand de la 308 euro in 2011 la 858 euro in 2022. Cu toate acestea, cheltuielile cu sanatatea sunt cele mai mici comparativ cu tarile din regiune, care la randul lor se afla sub media UE (10,2% din PIB si 3685 euro per capita).

In 2022, majoritatea cheltuielilor cu sanatatea au fost destinate ingrijirii curative si reabilitarii (56% din total, 481 euro per capita) si pentru achizitionarea bunurilor medicale (26% din total, 219 euro per capita).

Romania s-a incadrat in tendinta regiunii de crestere mai rapida a cheltuielilor ingrijirii curative si reabilitarii fata de cresterea cheltuielilor cu bunurile medicale. Cheltuielile de ingrijire preventiva au ajuns sa reprezinte 3% din total cheltuieli, 24 euro per capita in 2022 fata de 1% din total cheltuieli si 4 euro per capita in 2011. Cheltuielile de ingrijire preventiva au fost cheltuielile cele mai dinamice ale perioadei, ponderea lor in total cheltuieli ajungand precum in Bulgaria, Ungaria, peste ponderea din Polonia (2%), dar sub nivelul din Cehia si media UE (5%).

In 2022 principala modalitate de finantare a cheltuielilor cu sanatatea au fost asigurarile de sanatate obligatorii (78% din total, 667 euro per capita), completata de platile directe efectuate de catre populatie (21% din total, 184 euro per capita). Acoperirea cheltuielilor cu sanatatea cu asigurarile de sanatate obligatorii in proportie de 78% a fost a doua cea mai ridicata in regiune dupa Cehia (85% din total) si apropiata de media UE (81% din total). Fata de 2011 asigurarile de sanatate obligatorii au crescut in importanta comparativ cu platile directe, precum a fost tendinta in intreaga regiune si UE.

Schemele de asigurare medicala voluntare au un rol marginal in finantarea sanatatii (aproape 1% din total cheltuieli) la fel ca in celelalte tari din regiune, cu exceptia Ungariei (3% din total cheltuieli) care se apropie de media UE (4%).

Medicii din Romania pe langa faptul ca nu sunt asistati suficient in munca lor sunt mult mai tineri decat in tarile din regiune: 55% au varsta sub 44 de ani fata de 24% in Bulgaria, 42% in Cehia, 38% in Ungaria, 40% in Polonia, 46% in Grecia sau 26% in Italia.

In Romania doar 4% din medici au varsta peste 65 de ani, fata de 16% in Cehia, 17% in Bulgaria si Polonia, 19% in Ungaria. Sunt putini medici straini cu studii in strainatate in Romania comparativ cu celelalte tari din regiune; 1,3% din numarul total al medicilor in perioada 2011-2022. In celelalte tari din regiune ponderea in total a medicilor straini cu studii in strainatate a fost de 2,1% in Polonia, 6,4% in Cehia si 7,9% in Ungaria.

Numarul de medici practicanti a crescut la 365 la 100.000 de locuitori in 2022 de la 253 in 2011, depasind Polonia si Ungaria. Aceasta performanta a putut fi atinsa prin cresterea numarului de absolventi de studii superioare in domeniul sanatatii. In fiecare an al perioadei 2011-2022 numarul noilor absolventi de medicina a fost de 7% din numarul medicilor, aproape dublul raportului din tarile din regiune de 4% si a mediei UE de 3%.

In cazul asistentilor medicali nu s-a reusit aceasta performanta. In fiecare an al perioadei 2011-2022 noii absolventi cu pregatire de asistent medical reprezentau doar 3% din numarul asistentilor medicali practicanti. Un numar prea mic pentru eliminarea decalajului mare fata de tarile din regiune. Numarul asistentilor medicali la 100.000 de locuitori a crescut intre 2022 si 2011, dar chiar si asa cu 350 de asistenti medicali la 100.000 de locuitori Romania este departe de numarul asistentilor medicali din tarile din regiune, ce variaza intre 841 in Cehia si 410 in Bulgaria.