Zf 24

Extinderea pe piata de companii micro si mici din Europa Centrala si de Est, deci si din Romania, a devenit o prioritate pentru UniCredit Bank, asa ca pentru 2025 a alocat 2,3 miliarde euro in diverse forme de finantare pentru 9.000 astfel de businessuri, pentru a deveni mai productive si mai digitale.

"Prin programul "UniCredit pentru ECE 2025" incercam sa simplificam accesul la finantare pentru acest tip de companii si sa le sustinem pentru a creste, fie pe piata lor locala, fie in regiune", a declarat Teodora Petkova, seful diviziei pentru Europa Centrala si de Est a UniCredit, la Viena, la Forumul pentru Europa Centrala si de Est, cea mai mare conferinta dedicata investitorilor, bancilor, consultantilor, avocatilor care opereaza in aceasta regiune. Divizia pentru Europa Centrala si de Est a UniCredit acopera 9 tari si are 6 milioane de clienti.

Petkova spune ca Cehia sta cel mai bine pe zona de micro si companii mici, iar la polul opus se afla Romania, unde aceste businessuri au cea mai mica importanta in economie.

In Romania, primele 1.000 de companii, marea majoritate fiind multinationale, fac 50% din businessul total, in timp ce celelalte 899.000 de firme se bat pentru ceea ce ramane.

UniCredit este unul din grupurile bancare cele mai mari din regiune, fiind pe locul 2 in zona centrala a Europei si pe locul 1 in zona est-europeana, din care face parte si Romania.

In 2024, UniCredit a alocat 2 miliarde de euro pentru 9.300 de clienti din zona de micro si mici companii (SME).

"In 2024 am pus acest proiect, de a sustine companiile micro si mici, in centrul modelului nostru de business din aceasta zona si vom continua acest lucru", a mentionat Petkova.

Companiile micro, mici si mijlocii sunt considerate coloana vertebrala a unei economii, cele mai multe dintre ele fiind locale. In Europa Centrala si de Est ele au o contributie mai mare in cifra de afaceri si in angajari decat marile corporatii, dar problema lor este ca au o productivitate mult mai mica.

"Prin acest tip de proiecte incercam sa sustinem aceste businessuri sa-si creasca productivitatea, sa creasca si poate sa se extinda in regiune. Prin platforma pe care am creat-o incercam sa facilitam accesul acestor businessuri la toata regiunea", a mai spus Petkova.

Desi lumea se confrunta din 2020 cu crize continue, economiile si companiile din ECE au fost extrem de reziliente din punct de vedere economic, reusind sa se mentina la suprafata si sa creasca, in conditii adverse legate de intreruperea activitatii in perioada Covid, cresterea preturilor la energie dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, cresterea inflatiei si a dobanzilor.

Companiile micro, mici si mijlocii, majoritatea antreprenoriale, cu un acces la finantare mai redus si mai scump decat marile corporatii, vin si cu un risc mai ridicat. Teodora Petkova spune ca nu se vede, per general, vreo deteriorare a situatiei lor financiare, creditele neperformante pe aceasta

zona fiind pe o limita absolut rezonabila, care poate fi gestionata de catre banci. In cazul Romaniei, in momentul aparitiei crizei Covid, Guvernul a intervenit prin programe de garantii de credite de tipul IMM Invest, ceea ce a permis bancilor sa acorde imprumuturi in continuare pe aceasta zona, fara sa aloce mai mult capital propriu si fara sa ceara colaterale mai mari.

Bancile internationale care opereaza in ECE au finantat la inceput mai mult corporatiile, dar in ultimul timp au intrat si pe aceasta zona de micro, companii mici si mijlocii, care de obicei era finantata de bancile locale.

In Romania, dupa fuziunea cu Alpha Bank, UniCredit ar trebui sa ajunga pe locul 3 in piata, iar intentia grupului italian este de a creste in continuare si de a acoperi mai multe zone si mai multe tipuri de clienti.

In Europa, companiile micro, mici si mijlocii au o productivitate mai scazuta decat in alte zone ale lumii, iar UniCredit mentioneaza ca exista un deficit de finantare de 270 miliarde euro in investitii necesare pentru a ajunge din urma companiile din SUA. Europa, implicit regiunea Europei Centrale si de Est, nu este atat de sofisticata in zona produselor financiare destinate companiilor micro, mici si mijlocii, iar UniCredit incearca prin programele sale sa mai reduca acest decalaj, spune Petkova.

Europa Centrala si de Est are un ritm de crestere economica mai mare decat Europa de Vest, prognoza UniCredit pentru 2025 fiind de 3,9% in regiune. Pentru Romania, prognoza de crestere economica este de 1,9%, sub media zonei, dar peste anul trecut, cand a fost de 1%.

In conditiile in care exporturile din aceasta zona catre vestul Europei, in special Germania, s-au redus din cauza problemelor economice ale nemtilor, ajungand la o contributie negativa in cresterea economica, avansul ar trebui sa vina din investitii si din programele cu fonduri europene, unde ar trebui sa se vada o absorbtie mult mai ridicata, spune Gokce Celik, senior economist al UniCredit pentru ECE.

El a precizat ca Europa de Est este mai putin expusa unui razboi comercial al tarifelor anuntat de Trump decat alte zone, si nu vede un impact major. In zona, Slovacia si Ungaria sunt cele mai expuse. Pentru Europa, poate conteaza mai putin problemele cu Trump si mai mult problemele Germaniei, motorul economic al Europei, care este la limita recesiunii, cu o industrie auto si de componente electrice in scadere.

Investitiile private ar trebui sa accelereze in 2025, iar salariile sa creasca, in termeni reali, datorita unei piete a muncii extrem de stransa, unde lipsa de oferta pune companiile in situatia de a majora salariile, fie pentru a-si tine angajatii, fie pentru a atrage altii noi. Inflatia ar trebui sa scada, dar lasa un spatiu destul de mic bancilor centrale de a reduce dobanzile, spune economistul UniCredit.

In Romania, principala problema este legata de deficitul bugetar foarte mare, ceea ce nu lasa niciun spatiu fiscal Guvernului sa impulsioneze cresterea economica. Daca Guvernul reuseste sa reduca deficitul de la 8,6% in 2024 la 7% in 2025, conform discutiilor cu Comisia Europeana, Romania nu ar trebui sa aiba probleme din punct de vedere al asigurarii finantarii deficitului si reesalonarii imprumuturilor publice care ajung la scadenta, necesarul total de finantare fiind de 231 miliarde lei, echivalent in lei si valuta.

UniCredit are o perspectiva destul de pozitiva privind Romania din punct de vedere economic, daca Guvernul va reusi sa ia banii europeni din PNRR, daca va continua investitiile publice, in special in infrastructura. Totusi, discutia este legata de faptul ca pachetul de austeritate aprobat la finalul anului trecut nu este suficient sa acopere reducerea deficitului bugetar, si de aceea ar trebui luate si alte masuri fiscale, inclusiv de majorare a taxelor si impozitelor.

Dobanzile la lei nu vor scadea atat de repede, mai ales ca nu se asteapta la o reducere a dobanzii de referinta de catre BNR, cel putin in prima parte a anului. UniCredit crede ca leul este supraevaluat in raport cu euro, prognoza economistilor bancii mergand pe o crestere a cursului spre 5,05 lei/euro in acest an de la 4,97 lei/euro in 2024, si spre 5,15 lei/euro in 2026.