Presa face si lucruri de acest gen cu legaturi intre vremuri si ani in moduri neasteptate. Abia in 1771 este inregistrata urmatoarea publicatie scoasa la Timisoara de vienezul Matthaus Heimerl, Temeswaren Nachrichten/ Informatia Timisoarei, revista bilunara.
De altfel, transilvanenii au fost cei mai activi in domeniu la trecerea dintre secolele XVIII si XIX. In 1795 se proiecta un periodic romanesc numit „Vestiri filosofesti si moralicesti”, ce urma sa fie editat de „Societatea filosofeasca a neamului romanesc din marele principat al Ardealului”, de doua ori pe saptamana, destinat romanilor din Muntenia. Rostul publicatiei e prezentat chiar de editori care anunta ca vor scoate la lumina nu numai cunostinte teologice, istorice si geografice, ci si „alte stiinte spre folosul economiei, cum sunt manufacturile negutatoresti... Dara pe langa toate aceste insufletite ramuri ale stiintelor, nici nu vom uita intamplarile politicesti, adeca ale Epocai acestia...”. Se anunta si investitia necesara pentru viitoarea tiparitura de 15 florini nemtesti lunii mai 1795. Cu toate pregatirile si aprobarile, publicatia nu a mai aparut.
In anul 1814, la Buda, aparea Instiintarea de aparitie a unor „Novele” care urmau sa fie editate de doua ori pe saptamana. Niciuna nu a aparut. Dar este de retinut argumentatia prin care se sustinea necesitatea publicarii: "toate neamurile Evropei cele desteptate au aflat cum ca a scrie Gazete sau Novele si a le impartasi oamenilor neamului sau e cea mai incuviintata mijlocire de a lumina noroadele, cu intamplatele ale altora fapte a le abate de la rau si a le aduce spre cele mai bune (...); iata ca si grecii, ba si sarbii, dobandind de la inaltatul imparat al Austriei privileghium spre acela, cu sarguinta dau Novele (...); singuri noi romanii, macar ca ne tragem vita de la cel mai slavit neam din lume, adica de la romani, santem de acest vistiari lipsiti..."
Abia la 1821 se intemeia prima revista romaneasca la Buda, „Biblioteca romaneasca”, conceputa in 12 numere. Dupa primul, altele 13 s-au tiparit in 1829, 1830 si 1834, cand revista si-a incheiat aparitia din ratiuni financiare. Colaboratori au fost banateanul Damaschin Bojinca, moldoveanul Gr. Cuciuran, Ion Trifu si pictorul Constantin Lecca.