Stiri

Ministrul Culturii si Identitatii Nationale George Ivascu a vorbit intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru MEDIAFAX despre felul in care poate participa Romania la dialogul privind identitatea europeana si raspunde acuzatiilor de politizare a procesului de finantare in cultura. Ministrul George Ivascu a explicat faptul ca din punctul sau de vedere, Centenarul nu este doar o serbare ci si o ocazie pentru un nou pact national si doar o serbare ci si o ocazie pentru un nou pact national iar schimbarile legislative care i s-au reprosat sunt orientate "in primul rand sa stavileasca risipa, arbitrariul, micile aranjamente". Reporter: Ati participat in luna mai la Consiliul Educatie, Tineret, Cultura si Sport de la Bruxelles privind rolul pe care cultura il va juca in viitorul Europei dupa anul 2020. In ce fel vedeti participarea Romaniei la dialogul privind identitatea europeana si valorile comune ale Uniunii Europenea George Ivascu: Aici sunt doua aspecte de reliefat. Valorile comune, lucrurile ce sunt sau ar trebui sa fie de la sine intelese pentru orice european, ne vin dintr-o lunga istorie comuna. Datinile si credintele ancestrale, modelate de religie, apoi de filosofie si cultura, duc la un fond comun de valori acceptate, ceea ce romanii includ indeobste intr-un cuvant simplu: omenie. In jargonul tehnocrat european, le regasim formulate ca respect pentru aproape, toleranta fata de diversitate si minoritati etc. Uneori putem chiar sa ne si mandrim cu acquis-ul nostru: lunga noastra istorie in contact cu Imperiul Otoman si civilizatiile Orientului ne face mai pregatiti pentru ceea ce Occidentul descopera drept multiculturalism. Al doilea aspect, identitatea europeana, se inscrie insa sub semnul diversitatii. O diversitate care nu ne incurca, ci ne imbogateste. Aici cultura este in sfarsit privita cu acelasi respect ca economia sau finantele. Uniunea viitoare nu trebuie sa devina o singura tara, uniformizata dupa vreun model rigid, ci tocmai un spatiu in care toate aceste diferente sa ne faca mai pregatiti, mai atractivi si mai competitivi pe plan global. Cultura este in centrul acestei unitati in diversitate. Anticii spuneau ca atunci cand zangane armele, muzele tac. Omul a ramas cam acelasi, dar vremurile evolueaza. Europa de azi are peste 70 ani de pace. Pentru ca sa continuam asa, este esential ca muzele sa ramana cat mai vocale. Romania are datoria sa-si afirme cu aceeasi tarie apartenenta la omenia europeana si cultura sa unica, inrudita dar diferita de cea a altor natiuni. Cu cat ne vom face mai bine cunoscuti asa cum suntem, fara sa imitam mereu alte modele, cu atat am certitudinea ca vom fi mai respectati. Reporter: Vorbim de tot mai multi bani ce se orienteaza spre cultura, in ce fel se simte efectul acestor finantaria George Ivascu: Dupa cum stiti, intotdeauna s-a vorbit de cultura ca de Cenusareasa tuturor guvernarilor. Iata ca in sfarsit apar finantari substantiale, si mai ales de durata, ce ne vor permite sa schimbam aceasta eticheta. In deplin acord cu tendinta europeana lansata de tari ca Franta si Germania, iata ca si guvernul Romaniei a inteles ca este absolut necesar sa finanteze si sa stimuleze sectorul cultural. Avem un patrimoniu ce astepta de multa vreme sa fie protejat, consolidat si restaurat. Avem de promovat artisti ce si-au dovedit deja valoarea in competitia internationala. Avem de "iesit in lume" cu o generatie de tineri, pe care neajunsurile tranzitiei i-au facut mai creativi si deseori mai descurcareti decat omologii lor occidentali. Nu o spun eu, o spun premiile cu care se intorc incununati din strainatate. Nu este doar datoria noastra sa-i sprijinim, este si o mare oportunitate pentru noi toti sa ne facem cunoscuti prin ei. In Argentina sau Australia nu a auzit nimeni de marii nostri comandanti de osti, insa nume ca Brancusi, Cioran, Panait Istrati, Eugen Ionesco sau Tristan Tzara sunt sinonime de excelenta la nivel mondial. Este totodata timpul sa pornim la constituirea unui nou patrimoniu, a unei infrastructuri culturale demne de mileniul III. In anii ce vin, muzeele, bibliotecile, salile de expozitii si spectacole nu vor mai semana cu ceea ce cunoastem. Experienta consumatorului de cultura este deja schimbata de interventia omniprezenta a digitalului in viata noastra si schimbarea e doar la inceput. Dupa ce ne-am plans generatii intregi de decalajul nostru fata de Apus, iata o sansa nesperata de a reporni cu toti impreuna pe o cale noua. Avem talentele, deseori competentele, avem parteneri puternici in UE si in NATO, incepem si finantarile necesare. Obisnuim sa vedem doar greutatile de zi cu zi, dar spuneti-mi care romani au avut vreodata mai multe stele aliniate favorabila Contextul de azi, de la cel geopolitic la cel cultural, era de nevisat nu doar pentru inaintasii pe care-i omagiem anul acesta, ci si pentru parintii nostri si chiar pentru noi acum cativa ani. Romania generatiei noastre nu are dreptul sa rateze acest start. Artistii si oamenii de cultura pot fi primii care sa cladeasca acea mult-visata tara "ca afara". Atunci vom simti cu adevarat efectul acestor finantari de azi. In cele cateva luni de cand sunt la minister am avut bucuria sa intalnesc citiva oameni constienti de acest lucru si multi dispusi sa-l accepte. Din pacate, mai sunt si multi artisti care isi irosesc energia in conflicte sterile de persoane sau de breasla, fara sa inteleaga ca promovarea culturala a unei tari de dimensiunea si importanta globala a Romaniei nu poate fi realizata decat printr-un efort de echipa. Reporter: Dupa o intarziere semnificativa pe care ati gasit-o la preluarea mandatului se incheie acordarea finantarii proiectelor pentru Centenar. Care au fost dificultatile majore in repartizarea acestor fonduri si cum va explicati faptul ca, de multe ori, aplicatiile completate de institutii ale statului (locale sau centrale) nu au reusit sa se refere la intentiile programuluia George Ivascu: Dincolo de manifestarile propuse de institutii mai mici si mai mari, am imensa mandrie de a fi obtinut ca "sarbatoarea tuturor romanilor" sa nu fie doar ceva organizat de autoritati pentru cetateni. Deschizand posibilitatea finantarii pentru asociatii, fundatii si alte ONG-uri, consider ca am onorat mai bine sloganul "Sarbatorim impreuna". Cu aceasta ocazie, am descoperit cu bucurie numarul mare de entuziasti pentru care acest Centenar conteaza si aceasta Unire este o mare avutie sufleteasca. Contrar multor opinii, tara noastra e plina de oameni pentru care istoria Romaniei nu e nici minora, nici prafuita, pentru care Marasesti sau Alba-Iulia si-au pastrat sacralitatea tricolora. Singurul regret e ca bugetul era prea mic pentru a-i multumi pe toti, la nivelul creativitatii si energiei lor civice pozitive. Centenarul nu este doar o serbare, ci ocazia de a defini sufleteste un nou pact national. Vine o clipa, pe care o numesc uneori Momentul Zero, cand trebuie sa ne oprim din a striga unii la altii, pentru a putea striga impreuna un "Hai Romania!" care sa se auda in Europa si in lume, daca vrem ca peste un alt secol, stranepotii nostri sa ne priveasca cu respectul pe care-l acordam astazi generatiei Marii Uniri. Reporter: In ce fel raspundeti cineastilor care reproseaza intr-o petitie semnata de mai multe sute de persoane faptul ca s-a deschis poarta politizarii culturii odata cu includerea persoanelor desemnate din cadrul Ministerului Culturii si Identitatii Nationale in comisiile de evaluare de proiecte culturale si cinematografice prin OUG 76/2018a George Ivascu: Fara nici o urma de ironie, ma bucura faptul ca atatia confrati sunt vigilenti la cea mai mica initiativa legislativa. Sper totodata ca aceasta atentie incordata sa fie dublata de o cat mai buna cunoastere a legii. Petitia transforma o falsa problema intr-o spaima reala, aceea a instalarii unei forme de cenzura. Dincolo de exprimarea poate arida a textului de lege, este vorba de un lucru simplu si de bun simt: ministerul, ca ordonator de credit, are dreptul si datoria sa urmareasca modul in care este cheltuit banul public. Mai pe romaneste, cand ceri o finantare, cel care iti da banii are intotdeauna o serie de temeri, intrebari si o mare responsabilitate. Asa se intampla la orice banca din lume, asa se intampla si la stat, cu cateva acte si verificari in plus, pentru ca este vorba de bani publici. Nu este vorba de niste cenzori de continut artistic sau politic, desemnati de un ministru cu vederi tiranice, ci de o singura persoana, competenta din punct de vedere juridic si economic, care sa urmareasca traseul banului public. Trec peste indelicatetea presupunerii ca orice functionar public al MCIN nu se poate in veci ridica la nivelul de competenta pe care ti-l acorda absolvirea unei facultati cu profil artistic. Cred ca e in primul rand dezonoranta pentru cei care o emit. Ma mir ca petitionarii, dintre care pe multi ii cunosc personal si profesional, au reactionat atat de energic la un demers de normalitate si transparenta, menit in primul rand sa stavileasca risipa, arbitrariul, micile aranjamente, toate acele balcanisme de care ne-am plans impreuna atatia ani. Reporter: In ce fel vedeti posibilitatea largirii cooperarii cinematografice europene si internationale in conditiile si mai ales care sunt termenii pe baza carora va fi estimat succesul alocarii celor 50 milioane euro pentru productia de film prin schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematograficea George Ivascu: Aceasta schema se regaseste, sub forme similare, in majoritatea tarilor europene. Romania nu a facut decat sa intre si ea in acest circuit, dupa ce a vazut rezultatele din alte parti. Tari din vecinatate, ca Ungaria, Croatia sau Republica Ceha au beneficiat de investitii majore ale marilor companii de productie globale. In citiva ani, ponderea cinematografiei in PIB-ul national a crescut semnificativ, industria a avut ocazia si puterea de a se mentine la zi cu tehnologia, cu pregatirea tehnicienilor etc. Schema aceasta da sansa actorilor nostri sa joace in mari productii internationale, ce beneficiaza de promovare si distribuire la nivel global; tehnicienilor, sa aiba mai multe contracte de colaborare si mai bine platite, plus aceea de a colabora si a "fura meserie" de la cei mai avansati ca noi. Pentru producatori, este sansa stabilirii de contacte si colaborari ce se pot fructifica ulterior si pentru initiativele romanesti. Dincolo de toate acestea, mai sunt si efectele secundare in turism, in industriile de servicii etc. Eu unul, cand ma uit la Urzeala Tronurilor, imi zic ca Branul si Hunedoara, vulcanii noroiosi sau Delta Dunarii si-ar fi avut locul in acel univers vizual. Dumneavoastra nua Reporter: Cum aveti in vedere evitarea interpretarilor abuzive a termenilor pe baza carora ar fi excluse de la acordarea ajutorului de stat pentru sustinerea productiei de filme "proiectele care propaga defaimarea tarii sau a natiunii, a ordinii de drept sau a principiilor constitutionale"a Aveti exemple de productii din ultimii ani care ar fi fost refuzate pentru finantare, tinand cont de faptul ca aproape fiecarui film romanesc premiat la mari festivaluri internationale i se reproseaza exact lucrurile care sunt acum in actul oficiala George Ivascu: Astfel de clauze se regasesc si in schemele de ajutor acordate de state cu o mult mai veche traditie democratica decat noi. Pe scurt, in Europa de azi, nimeni nu te poate opri sa faci filme care sustin teze controversate sau agresive fata de altii, insa ar fi culmea sa le mai ceri celor vizati sa le si finanteze. Daca o companie straina doreste sa faca un film revizionist despre Ardeal, despre "binefacerile" totalitarismului sau despre faptul ca romanii sunt un popor de salbatici, ar fi indecent sa primeasca si ajutor financiar de la statul roman pentru un asemenea proiect. Nu putem face aici amalgamul cu productiile romanesti, carora li s-a reprosat ca tonul depresiv sau anumite violente prezentate strica imaginea tarii. Democratia inseamna dreptul la critica, dar nu la discriminare; dreptul la afirmarea nationala, dar nu la nationalism sau la injosirea vecinilor sau minoritatilor. Este vorba aici doar de evitarea unor excese, care in alte tari sunt chiar legiferate foarte strict, nicidecum de impunerea unui festivism de fatada de trista amintire. Reporter: Vorbim despre codul patrimoniului si alocarea de sute de mii de euro pentru refacerea obiectivelor, ca si despre lansarea unui nou segment din programul RoCultura pentru 29 de milioane de euro, totusi, in continuare suntem martorii unor cazuri numeroase de obiective de patrimoniu care sunt in pericol sau dispar chiar si in Bucuresti, ori in spatii cunoscute ca Sarmizegetusa Regia, unde copacii taiati in primavara pentru protejarea sitului in iarna s-a spus ca au cazut peste zidurile cetatii, iar in iulie inundatiile si alunecarile de teren au pus in pericol situl dupa afectarea fondului forestier din zona. Cum vede ministrul culturii aceste situatiia George Ivascu: Pai vedeti, tocmai despre asta este vorba! Toate aceste incidente dramatice ar fi putut fi prevenite, daca aveam din capul locului un Cod al Patrimoniului, un text legal care sa defineasca responsabilitatile fiecaruia, procedurile stiintifice de conservare si competentele necesare pentru a te apropia de patrimoniul irepetabil al unei natiuni. Lucrurile bune se fac cu metoda, pricepere si finantare adecvata alocata din timp. Toate acestea se obtin daca stabilim niste reguli clare si ne tinem de ele. Delasarea, amanarea, improvizatiile nefericite ale unui director sau paznic vor putea fi astfel prevenite si evitate. Cat despre finantare, oricine are o casa sau o masina e de acord ca minima intretinere costa mai putin decat interventiile de urgenta. In plus, in cazul obiectivelor de patrimoniu, nu exista piese de schimb la magazinul din colt. Reporter: In ce fel vedeti participarea dumneavoastra in cadrul Summitului Cultural International de la Edinburgh, ca implicare ministeriala in evenimentul la care Romania mai este reprezentata si de Constantin Chiriac, in calitate de presedinte al Festivalului International de Teatru de la Sibiua George Ivascu: Intalnirea de la Edinburgh este deja una de traditie. La editia din anul acesta vor participa ministri ai culturii din 30 tari din intreaga lume. Este important ca si Romania sa fie reprezentata la acest nivel. Nu merg acolo in vacanta, ci am emotii ca la orice premiera. Fiindca acolo este o ocazie pentru fiecare tara de a-si afirma dorinta de colaborare culturala si de a-si preciza oferta. Prezenta domnului Chiriac nu este redundanta cu a mea, dimpotriva! Sa ai alaturi de tine pe presedintele unuia din primele festivaluri de teatru de pe glob este un argument de greutate pentru o tara insuficient cunoscuta ca a noastra. Stiu ca vom reprezenta mai bine Romania impreuna, in fata unor oameni care de multe ori nu ne pot asocia decat cu fapte mai putin onorabile, comise la ei de unii concetateni de-ai nostri. Am sansa sa le pot spune sa vina si sa ne cunoasca mai bine, sa contribuim impreuna la cultura viitorului. Ministru al Culturii si Identitatii Nationale din ianuarie 2018, George Ivascu s-a nascut pe 15 februarie 1968, in Bucuresti. A absolvit cursurile Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica in 1993, la clasa lui Gelu Colceag, si a jucat apoi pe scenele celor mai importante teatre din Capitala si din tara. Ivascu s-a impus ca actor si regizor, dar si ca manager cultural, fiind din 2007 fondatorul si managerul Teatrului Metropolis din Bucuresti. In 2004, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", "in semn de apreciere a intregii activitati si pentru daruirea si talentul interpretativ pus in slujba artei scenice si a spectacolului".