Sala Unirii din Alba Iulia, simbol si templu al Romaniei Mari, se redeschide azi pentru o sedinta omagiala a Guvernului, respectiv pe 1 si 2 Decembrie, pentru a fi vizitata, urmand apoi sa fie inchisa pentru continuarea lucrarilor de restaurare.
Cladirea in care la 1 decembrie 1918 delegatii romanilor transilvaneni au votat Unirea Transilvaniei cu Romania a intrat, in primavara, in proces de reabilitare, termenul de executie fiind de doi ani, insa autoritatile cred ca lucrarile vor fi terminate mai repede, respectiv in 2019.
Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului National al Unirii, de care apartine Sala Unirii din Alba Iulia, a declarat ca dupa ce va fi finalizata, cladirea va arata aproximativ ca in 1922. In acel an, in Catedrala din Alba Iulia, au fost incoronati Regii Maria si Ferdinand, iar dupa ce regele a semnat Actul de Incoronare, invitatii s-au indreptat spre Sala Unirii.
”Sala Unirii a suferit o serie de restaurari deoarece se afla intr-o stare destul de precara, existau infiltratii de apa pluviala, acoperisul prezenta gauri, pictura interioara era destul de afectata. Lucrarile au inceput anul acesta, termenul de executie este de doi ani, momentan s-a reabilitat fatada, acoperisul, subsolul si Sala Mare a Unirii. Noi am urmarit prin aceasta restaurare sa-i redam oarecum aspectul din 1922, in sensul ca am repozitionat pe fatada stemele mici ale Romaniei Mari, din perioada interbelica, iar pictura francezului Pierre Belle a fost restaurata la Muzeul National Brukenthal. Practic, cine intra inauntru o sa vada alta fata a Salii Unirii si am incercat sa-i recream atmosfera din 1922”, a spus Rustoiu.
In dimineata zilei de 1 Decembrie 1918, in Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegati din Transilvania au hotarat Unirea cu Romania. Din acea zi, oamenii ii spun ”Sala Unirii”, iar cativa ani mai tarziu a primit acest nume oficial.
Cladirea a fost realizata intre anii 1898 si 1900, iar dupa 1 Decembrie 1918 a suferit modificari. Dupa 1948 Sala Unirii a fost distrusa, pictura a fost taiata, scoasa de pe arcade, placile cu proclamatiile au fost sparte, iar pana in 1967 – 1968 cladirea a fost intr-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitata, beneficiind de o alta pictura, dar nu cea originara, care a fost refacuta abia acum. De asemenea, din 1992, pana inainte sa fie inchisa pentru restaurare, pictura fusese din nou inlocuita.
”De anul viitor, vom avea in Sala Unirii doar ce a insemnat perioada premergatoare Marii Mari, evenimentul de la 1 Decembrie 1918, Incoronarea, care din punctul nostru de vedere este ultimul act simbolic al Unirii Transilvaniei cu Romania, si apoi Serbarile Unirii pentru ca am avut cateva evenimente foarte importante cand s-au sarbatorit 10 ani de la Marea Unire si cateva sute de mii de oameni au fost prezenti la Alba Iulia”, a mai spus Rustoiu.
Sala Unirii va fi deschisa pentru a fi vizitata sambata intre orele 13.00 si 5.00 (a doua zi dimineata) si duminica intre orele 8.00 si 19.00. Intrarea va fi libera. Initial, reprezentantii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia au vrut sa o deschida doar de 1 Decembrie, deoarece edificiul e in reabilitare si fiecare zi conteaza, insa au revenit asupra deciziei.
In ultimii ani, sala a intrat intr-o degradare continua, iar urmele sunt vizibile atat in exteriorul acesteia, cat si in interior, unde apa de ploaie care patrunde prin acoperis a inceput sa afecteze pictura murala.
Sala Unirii detine mai multe obiecte de patrimoniu national, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazar, pe care s-a redactat Declaratia de autodeterminare, scrisa la Oradea in 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare natiune poate dispune, hotari singura si libera de soarta ei – natiunea romana din Ungaria si Ardeal doreste acum sa faca uz de acest drept si reclama in consecinta, si pentru ea dreptul ca, libera de orice inraurire straina, sa hotarasca singura asezarea ei printre natiunile lumii…”.
De asemenea, pe peretele de la intrare, in placi de marmura, sunt gravate Rezolutia Marii Adunari Nationale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Satmarului si Maramuresului cu Romania si Proclamatia Regelui Ferdinand I catre Tara din 15/28 august 1916.
Tot in acest imobil sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele sase volume ce contin credentionalele si telegramele originale de sustinere a Unirii, stranse de Asociatiunea ASTRA.
O alta piesa importanta este aparatul de fotografiat al lui Samoila Marza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au ramas si astazi in patrimoniul Muzeului National al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Nationala au fost prezenti circa 100.000 de romani si un singur fotograf.
In Sala Unirii se mai afla ziarele vremii, steaguri originale cu care delegatiile participante la Unire au venit si planul de aparare al orasului Alba Iulia, realizat de catre Garda Nationala condusa de capitanul Florian Medrea.
Imobilul Salii Unirii se afla in Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind, pana sa se inchida, cel mai vizitat obiectiv din judetul Alba. Intrarea fusese gratuita.
In dimineata zilei de 1 Decembrie 1918, in sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegati alesi din toate categoriile sociale, care au venit de pe intreg cuprinsul pamantului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu Romania.
In cadrul Marii Adunari Nationale s-a prezentat Rezolutia de Unire care cuprindea un amplu si avansat program de reforme democratice ce urmau sa stea la temelia noului stat. Rezolutia adoptata de Marea Adunare Nationala, primita cu entuziasm de multimea masata pe intinsul platou din spatele cetatii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu Romania si a conturat, totodata, sensul dezvoltarii democratice a societatii romanesti.
Rezolutia Marii Adunari Nationale a fost citita delegatilor de catre Vasile Goldis, iar apoi a fost votata.
Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie sa devina Ziua Nationala a Romaniei.